Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În est și în sud-est, seceta își arată “colții”

Publicat: 17 iunie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La sfârșitul lunii florilor, culturile din partea de nord a județului Galați sufereau cumplit de secetă. Ploile au încetat să mai vină, cerealele păioase, în special grâul, erau în fenofaza de burduf, deci aveau mare nevoie de apă, iar fermierii se uitau neputincioși spre înaltul cerului senin. 

Click pe poza pentru galerie!

Costel Camara, fermier din comuna gălățeană Gohor, cultivă o suprafață totală de 120 hectare. A semănat porumb pe 40 ha, floarea-soarelui pe 30 ha, triticale pe 15 hectare, apoi ce i-a rămas a cultivat cu mazăre și cu lucernă. 

 

„Plouă-n mai, mâncăm mălai!”

„Câmpului îi trebuie ploaie. Toată luna mai nu a căzut picătură de apă în zonă. Cred că nu voi mai avea mălai anul acesta, dacă o va ține tot așa”, arată fermierul. Pe dealurile sterpe ale Gohorului a reușit să scoată anul trecut peste 7 tone la hectar, cu material semincer bun, de la Monsanto. A fost mulțumit, cu toate că l-a vândut cu… două kile la leu. 

Anul acesta e tare greu. A erbicidat porumbul cu Merlin Duo, un erbicid sistemic pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate anuale, dar trebuia să intre la tratamentul împotriva rățișoarei, insectă care a dat iama în lan, fiind favorizată de secetă. 

 

Culturi bine dezvoltate, dar... ofilite!

În satul vrâncean Feldioara, comuna Tănăsoaia, în marginea județului Galați, inginerul Vasile Abrudan era îngrijorat de seceta instalată în zonă. „Culturile s-au dezvoltat bine în vegetație până la acest moment, dar de acum suferă din lipsa apei. Grâul este în faza de burduf, floarea-soarelui este în stadiul de patru frunze, iar porumbul în trei frunze. Toate culturile au fost semănate în epoca optimă, vremea a permis ca solul să fie lucrat agronomic, au fost fertilizate cu îngrășăminte complexe 20:20:0, în doză de trei saci de 50 kg fiecare per hectar. De asemenea, am realizat la timp lucrările de erbicidare și tratamentele fitosanitare”, a explicat producătorul agricol. Fermierul ne spune că la acea vreme ar fi trebuit să plouă cel puțin 20-30 de l/mp. În total, Vasile Abrudan lucrează o suprafață de 75 de hectare, ocupate cu grâu (40 ha), floarea-soarelui (25 ha) și porumb (10 ha).

 

Un grâu de 3 tone/ha

Nicu Popa are o exploatație agricolă întinsă pe 800 de hectare, în comuna gălățeană Barcea. În structura de cultură, grâul acoperă 220 ha, floarea-soarelui - 230 ha, porumbul de consum -180 ha, lucerna - 20 ha. Lucerna nouă și porumbul siloz, ambele culturi în regim ecologic, ocupă restul suprafeței. „Cel mai afectat de lipsa apei este grâul, care a ajuns în faza de burduf. O ploaie însă ar salva cultura. Am și un soi străin care nu rezistă la vreme de secetă sau arșiță. Anul trecut am obținut peste 6 t/ha. Acum la recoltare dacă produc 3 t/ha ar fi bine. Și culturile prășitoare de primăvară sufereau din cauza apei”, ne-a declarat producătorul agricol. 

Acesta ne spune că porumbul a fost semănat în perioada optimă și în condiții agrotehnice bune, iar la stadiul de 4-5 frunze a fost erbicidat. Cultura a fost fertilizată cu îngrășământ complex 20:20:0, în doză de 200 kg/ha, concomitent cu semănatul, întrucât semănătoarele sunt prevăzute cu echipamente de fertilizare. 

Fermierul Nicu Popa deține și o fermă de vaci de carne din rasa Charolaise, cu un efectiv total de 74 de animale.

 

Porumb însămânțat cu întârziere

În partea de nord-vest a județului Galați, pe dealurile golașe ale Tutovei, la finalul lunii mai încă se mai însămânța porumbul. Târziu! Fermierii folosesc hibrizi extratimpurii din grupele FAO 280-300, mai precoce cu circa două-trei săptămâni. Din pricina secetei, terenul nu a fost pregătit așa cum trebuie, întrucât au existat bolovani, a fost nevoie chiar și de două-trei treceri cu discul la pregătirea patului germinativ. 

Ce mai mulți dintre fermieri au fertilizat culturile la timp, au efectuat tratamentele fitosanitare, mai ales la cerealele păioase pentru controlul complexului de boli foliare și ale spicului.

După cum ne spunea Vasile Barbu, fermier vechi și un reputat specialist în protecția plantelor, care ne-a însoțit în raidul pe câmp, e nevoie de apă. „Nu a plouat de o lună și ceva. Culturile suferă din lipsa apei. În fenofaza de burduf consumul de apă este maxim, pentru că se formează bobul. Dacă nu plouă, grâul va ieși șiștav și vor fi sole care nu vor putea fi recoltate din pricina taliei mici a plantelor. Ar trebui să plouă cel puțin 30 l/mp. Mai mult decât atât, au fost variații mari de temperatură între zi și noapte, de la 30 de grade C la 17oC și plantele de cultură sunt stresate, suportă cu greu amplitudinea aceasta”, a susținut Vasile Barbu. 

 

Brăilenii, de la exces de apă, la irigații

Și fermierii brăileni se confruntă cu seceta. Dacă în primăvară au tras apa din câmpurile însămânțate, iată că acum trebuie să irige. „Am lucrat dintr-o extremă în alta, la începutul primăverii am avut exces de umiditate, iar acum în solele de grâu sunt deja crăpături adânci în sol. Așa că am dat drumul la stațiile de pompare. Udăm grâul și vom intra și la porumb și la soia”, ne-a declarat Iosif }icra, fermier din Silistraru. 

Producătorul agricol cultivă 1.320 ha, din care grâul reprezintă 150 ha, soia aproape 300 ha, rapița - 300 ha, porumbul - 150 hectare. Orzul nu mai trebuie irigat deoarece se află în stadiul de lapte-ceară și dacă va fi udat, se va culca și nu va mai realiza producția scontată. Cultura de rapiță se prezintă destul de bine. În toamnă, la înființare, au fost aplicate două udări de răsărire a plantelor, o lucrare de fertilizare, plus tratamentele pentru boli și dăunători. 

 

Perdelele de protecție sunt o necesitate

În primăvară s-a intervenit din nou cu o fertilizare cu azotat de amoniu. „Acum cultura se prezintă bine, norocul nostru va fi acela să nu bată vântul la recoltare sau,  Doamne ferește!, să vină și alte nenorociri asupra noastră, cum ar fi grindina. Aș vrea să subliniez faptul că este nevoie de perdele de protecție, care au dispărut. Cu atât mai mult în Bărăgan e mare nevoie de ele, întrucât vânturile puternice sunt o permanentă sursă de risc, de calamitate”, a susținut inginerul Iosif }icra. 

 

Aviator “în brazdă“

În zona orașului Ianca, Marcel Dogărescu este un mic fermier, care exploatează o suprafață de 40 hectare de teren arabil, moștenire de la părinți. A fost pilot militar pe avioanele de vânătoare, dar din anul 2014 s-a lăsat la sol, aterizând în… agricultură. Încă se mai uită cu nostalgie pe cer să mai vadă un... nor de ploaie. Sau un MIG! „Fac agricultură din plăcere, cultiv grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre, lucernă pentru cei câțiva cai și alte animale pe care le cresc într-un adăpost în casa părintească. Dar trebuie ploaie. Am stabilit la OUAI să pregătească stația de pompare, căci va trebui urgent să irigăm culturile pentru a le salva”, ne-a declarat „aviatorul” la sol. 

Marcel Dogărescu are pregătit schimbul de mâine, la „manșa” agriculturii, în sensul că fiul său, Teodor George, absolvent de Agronomie, va prelua “din zbor” businessul de familie - afacerea pământului. 

 

 

ÎN IMB, 6.000 DE HECTARE SUNT SUB APELE DUNĂRII

Fermierii din Insula Mare a Brăilei s-au confruntat în primăvară cu excesul de umiditate. „Dunărea ne-a compromis peste 6.000 de hectare de culturi”, ne-a declarat cu amărăciune Grigore Mocanu, consilier tehnic al SC Agricost SRL, societatea care administrează cea mai mare exploatație agricolă din țară și din Europa.

 

Vizualizat: 492 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?