Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În agricultură „plouă” doar cu speranțe și cu promisiuni

Publicat: 20 august 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, spune că anul acesta va avea cea mai mică producție la porumb de când este fermier. Acesta susține și că producția de grâu din acest an este la jumătate față de anul trecut, în timp ce la rapiță recolta este cu 20-25% mai mică decât în 2014. Ministrul Agriculturii se face că plouă când vine vorba despre producții. Admite că e secetă, dar nu chiar așa de gravă. Recunoaște că UE nu ne dă bani pentru despăgubiri, dar promite sprijin de la buget.

Click pe poza pentru galerie!

În Moldova nu a mai căzut strop de ploaie din aprilie. Totul e uscat. Cea mai afectată este cultura de porumb. Din 1.000 ha cu porumb, am pierdut 700 ha, iar pe restul de 300 ha am o producție cum nu mi s-a mai întâmplat până acum, 3 t/ha. Fermierii din Moldova sunt disperați, au bănci de plătit, inputuri de cumpărat și porumbul e bun de dat la furaje”, spune Laurențiu Baciu.

Dacă temperaturile țin așa, pierderile se adâncesc, mai ales la cultura porumbului, și vor fi îngreunate și însămânțările din toamnă”, mai spune președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Fermierul este convins că ar fi reușit să diminueze din pierderi dacă ar fi folosit hibrizi rezistenți la secetă sau cu vegetație scurtă. „Ca să fiu prevăzător, ar fi trebuit să știu din timp prognoza meteo reală”, a adăugat Baciu.

 

Șeful MADR se face că plouă

Până pe 28 iulie 2015, fermierii recoltaseră grâul și secara de pe 94,5% din suprafața cultivată, triticalele - de pe 75,22% din suprafață, în timp ce orzoaica de toamnă și rapița pentru ulei erau recoltate integral, potrivit datelor MADR. Ministrul Agriculturii a promis că va anunța producțiile oficiale în câteva zile, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „(...) Chiar dacă la nivel național nu sunt suprafețe extinse, totuși, pentru un fermier care lucrează o anumită zonă, poate să fie o suprafață calamitată 100%. De aceea, trebuie să tratăm fiecare caz în mod individual și cu o atenție foarte mare”, a spus Daniel Constantin, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, zonele cele mai afectate de secetă sunt sudul țării, Dobrogea și Moldova.

În ceea ce privește cultura porumbului, șeful MADR recunoaște că lipsa precipitațiilor din această perioadă „va cauza foarte multe pierderi pentru fermieri și scăderi de producție”. „(...) Nu aș vrea deocamdată să dau suprafețe, pentru că ar influența productivitatea și, după aceea, ar influența prețul, prin calculul care s-ar putea face asupra productivității. În schimb, la floarea soarelui, lucrurile nu sunt chiar atât de grave cum sunt la porumb, însă, atunci când este secetă, toate producțiile sunt afectate. Eu sper, însă, să nu se întindă, așa cum aud pentru luna august, și mai ales în luna septembrie, când ne pregătim de campania de toamnă. Este important să avem precipitații în următoarea perioadă”, a mai spus șeful MADR, ca și cum nu ar vedea prognozele meteo care anunță secetă extinsă și prelungită inclusiv în septembrie, în aproape toată țara.

 

Ce spun fermierii despre producții?

Laurențiu Baciu afirmă însă că producțiile de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui din acest an vor fi, per ansamblu, mult mai mici decât în 2014, din cauza secetei. „Producția e mult sub cea de anul trecut, mă refer la culturile deja recoltate, respectiv grâu și rapiță, iar floarea soarelui și porumb, care nu sunt încă recoltate, oricum nu vor mai avea timp să recupereze, din cauza secetei. Cea mai gravă situație este în județele Vaslui, Bacău, Botoșani, dar și în sud-estul Banatului și în județul Olt, în timp ce o situație mai bună o găsim în județele Ialomița, Brăila și Călărași, unde a mai plouat între timp. În cele mai afectate județe, cultura porumbului e compromisă aproape în totalitate, în timp ce la floarea-soarelui putem vorbi de o pierdere a producției cuprinsă între 50 și 60%. La grâu, producția s-a stabilit deja la jumătate față de anul trecut, în timp ce la rapiță recolta va fi cu 20-25% mai mică decât în 2014, a spus Baciu, citat de Agerpres.

Potrivit datelor citate de Agerpres, în toamna anului 2014, au fost însămânțate cu grâu, orz, orzoaică și rapiță circa 2,9 mil. ha, din care 2,11 mil. ha cu grâu. În 2014, România a fost pe locul cinci în UE atât din punct de vedere al suprafeței cultivate cu grâu (2,07 mil. ha), cât și al producției obținute (7,45 mil. tone) după Franța, Germania, Regatul Unit și Polonia, însă țara noastră se află printre țările cu un randament scăzut la hectar în rândul Statelor UE cultivatoare de grâu (3.601 kg/ha).

 

Isărescu (BNR): Seceta va afecta producțiile, dar impactul asupra prețurilor nu va fi major

Producțiile de porumb, cartofi și floarea soarelui vor fi afectate substanțial în acest an, din cauza secetei, însă, în condiții de macrostabilitate, acest fapt nu va pune presiune pe prețurile agroalimentare din România, a declarat, în 6 august 2015, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației. „Noi știm faptul că Ministerul Agriculturii evită să facă prognoze, pentru a nu influența prețurile. Dar am luat datele din prognozele FAO și ale Comisiei Europene, care sunt publice. La grâu nu se văd scăderi. Producția este aproape de cea de anul trecut, deci impactul negativ nu se vede deloc. La porumb, floarea-soarelui și la cartofi sunt scăderi substanțiale. Nu vedem, pe baza acestor date, un impact asupra României”, a explicat Isărescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, la nivel mondial există stocuri mari de cereale. „Deci, în condiții de macrostabilitate, impactul asupra prețurilor agroalimentare nu credem că va fi major, cu toate că seceta va afecta producțiile de toamnă”, a mai spus guvernatorul BNR.

 

Seceta înroșește harta agricolă a țării

Botoșani: Aproximativ 100.000 ha de culturi agricole sunt afectate de seceta prelungită din ultimele două luni, susține directorul Direcției Agricole Județene (DAJ), Cristian Delibaș.

Harghita: „Întreaga suprafață cu cartofi este afectată de secetă, dar peste jumătate este grav afectată de secetă, iremediabil, și pierderea poate să înceapă de la 25% și ajunge la 45% din recoltă, în funcție de soi și de zonă. Asta înseamnă că de la fiecare hectar se pierde de la 9 tone până la 12-13 tone (...). Poate să vină ploaia acum pentru că nu mai ajută, chiar face rău”, declara, la finalul lunii iulie, Torok Jeno, șeful DAJ Harghita, citat de Agerpres. Acesta a adăugat că la unele soiuri timpurii producția va fi mai bună, dar în restul situațiilor, cartofii vor fi de mici dimensiuni. Suprafața cultivată cu cartofi a scăzut cu aproximativ 10% în acest an, în jud. Harghita, de la 9.950 ha, la 9.050 ha, din cauza dificultăților întâmpinate de producători în valorificarea recoltei.

Galați: 80% din suprafața arabilă este afectată de secetă. Pagubele se ridică la peste 361 mil. lei, potrivit unei situații centralizate de Prefectura Galați. Potrivit reprezentanților DAJ Galați, suprafața arabilă din județ este de 289.000 ha. Pe 228.000 ha, culturile agricole suferă din cauza lipsei de apă. Datele, citate de Agerpres, arată astfel: porumb - 75.780 ha (pabugă estimată - 124 mil. lei), floarea soarelui - 45.235 ha (73 mil. lei), pășuni - 16.869 ha (13 mil. lei), viță de vie - 8.588 ha (13 mil. lei), orzoaică - 5.142 ha (6,6 mil. lei), orz - 5038 ha (7 mil. lei), lucernă - 5.158 ha (9,6 mil. lei) și rapiță- 4.489 ha (7,7 mil. lei). De asemenea, au fost afectate și alte culturi, dar pe suprafețe mai mici. „Toată situația cu terenurile afectate de secetă, dar și valoarea estimată a pagubelor, a fost transmisă Ministerului Agriculturii, iar cu datele centralizate la nivel național se va solicita asistență financiară din partea UE”, a declarat Petrica Pațilea, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galați.

 

Pro Agro cere compensarea pierderilor 

Federația Națională Pro Agro a solicitat MADR sprijin în instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor producătorilor agricoli din sectorul vegetal, precum și energie gratuită pentru irigații. Pro Agro a propus acordarea sprijinului pentru culturi în teren arabil, anuale și perene, plantații de vii și de hamei, plantații de pomi și arbuști fructiferi, cu excepția plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi pentru care pierderile sunt cauzate de înghețul târziu de primăvară. „Atâta timp cât nu există un alt mecanism de eliminare a riscurilor din agricultură, această măsură de ajutor de stat poate să rezolve, în parte, problema generată de seceta pedologică și atmosferică din acest an”, afirmă Emil Dumitru, președintele Pro Agro.

 

 

 

CE SPUNE MINISTRUL CONSTANTIN DESPRE DESPĂGUBIRI?

Ministrul Agriculturii a recunoscut că UE nu ne va da bani pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi sunt afectate de secetă, însă nici MADR nu și-a pregătit bugetul și pentru astfel de situații. Cu toate acestea, Daniel Constantin le promite fermierilor că va încerca să facă rost de bani, tot de la bugetul statului, ca să-i despăgubească pentru pierderile suferite. „Vom face o evaluare generală, vom vedea ce putem să obținem de la bugetul de stat pentru că, în mod clar, fondurile pentru secetă, pentru despăgubiri, vor veni de la bugetul de stat. Ministerul Agriculturii are un buget bun. Nu am prevăzut de la începutul anului eventualele despăgubiri pentru secetă, dar e momentul să ne gândim la așa ceva. (...) O dată este ajutorul de minimis, care se acordă doar cu notificarea CE”, a declarat Daniel Constantin pentru TVR, la finalul lunii iulie a.c.

„Ajutorul de minimis spune că trebuie să dăm nu mai mult de 15.000 de euro trei ani consecutiv. Pentru cei care sunt fermieri mici putem institui ajutorul de minimis fără să așteptăm OK-ul Comisiei, doar notificăm, iar pentru forme mai mari de ajutoare de stat trebuie să notificăm CE, așteptăm răspunsul și pe urmă vom veni cu eventuale despăgubiri, dar ele vor fi plătite tot în limita disponibilului de la bugetul de stat”, explica ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.

A doua chestiune, deja legiferată, este scutirea de impozit pe norma de venit. „Toți cei care nu au venituri și au fost calamitați, nu trebuie să plătească acest impozit”, a mai spus ministrul Agriculturii.

A treia chestiune cu care se urmărește diminuarea efectelor secetei, firește, pe viitor, este strategia pentru irigații, pentru că, pentru prezent, propunerea de a beneficia de curent gratuit pentru irigații este, la jumătatea lunii august, tot în faza de proiect.

Potrivit datelor ANIF, până la 10 august 2015 au fost irigate 294.204 ha, din 310.564 ha contractate.

 

Vizualizat: 472 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?