Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În agricultură apar norii negri ai falimentului

Publicat: 13 august 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În această perioadă, fermierilor din judeţul Galaţi le e frică să mai intre în câmp. Îi apucă jalea când văd starea culturilor, au în faţă dimensiunea dezastrului. Producţiile sunt de sub 1.000 kg boabe de grâu la hectar. În unele sole, nici măcar nu se recuperează sămânţa folosită la înfiinţarea culturii. Conturile exploataţiilor agricole înregistrează pierderi de zeci de mii de lei

Click pe poza pentru galerie!

Seceta prelungită şi lipsa precipitaţiilor au dus la uscarea vegetaţiei, dijmuind, realmente, din recolta agricolă de porumb, soia şi de floarea-soarelui.
Pentru destui fermieri, la orizont, se prefigurează norii negri, ameninţători, nu de ploaie, ci ai falimentului!

 

Culturi în cod portocaliu

Într-o zi de cod portocaliu de caniculă, i-am însoţit pe câmp pe fermierii Ion Bujor şi Andrei Banaga, asociaţi la societatea agricolă Agrocov, care exploatează o suprafaţă de peste 6.000 ha de teren arabil în judeţul Galaţi.

Pe raza comunei Independenţa, Agrocov avea în cultură 750 ha cu grâu. Din cauza condiţiilor nefavorabile a trebuit întoarsă cultura de pe o solă de 70 ha. S-a semănat porumb în loc, dar acum frunzele au început a se usca... căci plantele cerşesc apă. Doar o ploaie de 200 l/mp, dacă ar mai salva ceva! Deşartă speranţă! Pe cer nu se zăreşte nici un petic de nor.

 

Le-a sărit muştarul!

Am ajuns într-un lan cultivat cu muştar. O suprafaţă de câteva sute de hectare pentru care în acea dimineaţă a început recoltarea. Aici, pur şi simplu, le-a sărit... muştarul celor doi administratori. Motivele par cât se poate de serioase. Mai întâi, din rezervoarele maşinilor agricole „s-au evaporat” câteva zeci de litri de motorină. Încă de la primele brazde, cele două combine New Holland s-au înfundat în lan. „S-a intrat cu turaţia mică la bătător”, a explicat un mecanizator, şi nu peste mult timp s-au oprit. A durat ceva timp până a continuat lucrarea mecanizată.

 

Cu oile-n lanul de muştar

La un capăt al solei, de lângă şosea, au trecut prin lan oile unui cioban. „După ce că recolta este extrem de mică, abia dacă scoatem 300 de kg boabe de muştar la hectar, acum ne-au „ajutat” să terminăm mai repede şi ciobanii”, ne-au declarat cu amărăciune cei doi fermieri. Probleme cu furtul din recoltă au mai avut. Hoţii au fost prinşi, dar au primit iertarea creştinească din partea organelor de cercetare poliţienească, spre nemulţumirea agricultorilor.

 

„Aritmetica grâului”

În lanul de la Pechea s-au întors 600 de hectare cu grâu. În loc s-a semănat tot porumb. Au fost două rânduri de lucrări, - arături, tratamente, fertilizări - şi tot atâtea cheltuieli la unitatea de suprafaţă. Ion Bujor ne face „aritmetica grâului”. „Din totalul de 2.800 de hectare, a trebuit să întoarcem 600. A mai rămas în cultură o suprafaţă de 2.200 hectare. Grâul este de-o şchioapă, producţia-i mică, avem sole şi cu 3-400 kg la hectar”.

 

„Mă costă încă 3-400 de lei să tăi cocenii”

Hibrizii de porumb semitimpurii semănaţi după grâul întors nu s-au dezvoltat normal din cauza lipsei de apă. Frunzele s-au răsucit de-atâta uscăciune, pământul pe alocuri prezintă crăpături. Cultura este curată, bine întreţinută, dar se simte lipsa apei. „Acum poate să curgă de sus şi lapte, şi miere, că tot nu se mai drege nimic! Aici, nici porumb siloz nu pot face. Mă costă încă 3-400 de lei hectarul ca să bag combina la tăiat cocenii”, spun fermierii.

Dintr-un condei, pierderile pe hectarul de cultură s-ar ridica undeva la 2.500 lei.

 

Arşiţă pe Valea Gerului

Pe Valea Gerului, arşiţa-i mare! În dreapta, se vede un canal de irigaţii. Dalele lui n-au mai simţit mângâierea răcoritoare a apei de peste trei ani.

S-a început recoltatul grâului în solele în care plantele au ajuns la maturitate. O formaţie de câteva combine era în lanul auriu. Cultura, la piciorul-broaştei; viteză mică de înaintare, boabele seci, spicele mici, hederul nu poate lua toate plantele... Combinele se chinuie o oră pentru a umple buncărul cu grâu.


„Vom cumpără grâu, să plătim arenda!”

Surprind un gând rostit cu voce tare al lui Andrei Banaga: „Dacă lăsam grâul compromis, făceam o tonă şi nu pierdeam decât 800 de lei la hectar. Acum trebuie să cumpărăm grâu ca să dăm la oameni arenda, ce vină au ei că n-a plouat?”

Ion Bujor este decis: „Nu mai fac ca anul trecut, când am rupt plugurile în pământul tare ca piatra. Dacă nu plouă, să pot intra la arat în condiţii normale, voi lăsa pământul să se odihnească!”


42 de grade la sol

Intrăm la baza de depozitare şi de mecanizare a Agrocov de la Costache Negri. Ceasurile erau în jur de 13.00. Aflăm de la şeful punctului de lucru că în lanul de grâu nu se poate intra în brazdă la recoltat mai devreme de ora 7,00. E umed! Dar de unde... rouă? Un tractor a urcat pe cântar remorca plină cu grâu. La probe, umiditatea era de15,3 la sută, temperatura boabelor - 42 de grade Celsius! Adică exact temperatura la sol!

 

LAPAR cere decretarea stării de urgenţă

Agricultorii cer instituirea stării de urgenţă din cauza secetei. “Am cerut declararea stării de urgenţă din cauza secetei (...) Starea de urgenţă se declară şi din cauza calamităţilor naturale, printre care şi seceta. Astfel, statul ar trebui să sisteze urgent exporturile, să gestioneze corect stocurile existente de cereale, prin însilozarea lor în condiţii de siguranţă, şi să pună în funcţiune toate instalaţiile de irigaţii”, a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

Potrivit acestuia, peste 80% din cultura porumbului riscă să fie compromisă; floarea soarelui riscă să piardă 50% din producţie, iar la grâu s-a obţinut jumătate din cultura de anul trecut, iar preţurile s-au dublat în ultima lună.

Potrivit Mediafax, secretarul de stat Daniel Botănoiu a spus că nu este cazul decretării unei stări de urgenţă.


INFO

DESPĂGUBIRI
Măsuri de reducere a efectelor secetei

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că Guvernul a fost de acord cu propunerea MADR de a reducere tariful pentru irigaţii cu 50 lei la mia de metri cubi, iar pentru proiectele de irigaţii din cadrul Măsurii 125, e posibilă o alocare suplimentară de 25 milioane euro pentru o nouă sesiune de proiecte, care ar trebui finalizată în cursul acestui an.

Fermierii ar putea fi despăgubiţi

Ministrul de resort a mai spus că, imediat după finalizarea campaniei de recoltat, se va emite o Hotărâre de Guvern prin care se vor aloca bani de la bugetul de stat pentru despăgubirea a două categorii de fermieri:
- veniturile IMM-urilor, a căror producţie a fost afectată cu cel puţin 30%, vor fi compensate, vizavi de anii trecuţi, cu 80% din pierderea pe care au înregistrat-o în acest an din cauza secetei.
- fermierii care nu se încadrează în categoria IMM-urilor vor beneficia de aşa-numita măsură de minimis, care vizează acordarea unui sprijin de 7.500 de euro pe beneficiar.

Vizualizat: 1040 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?