Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În 2013, vom semăna masiv cartof din import

Publicat: 28 ianuarie 2013 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În primăvară, agricultorii din România vor planta aproximativ 200.000 hectare cu cartof (chiar mai mult, după media statistică din ultimii ani). Pentru această suprafață ar fi nevoie de minimum 600.000 tone de sămânță! Ori, în toamna anului trecut s-a certificat o suprafață de 340 hectare de pe care s-a obținut o producție de aproape 6000 tone, adică 1 (UNU!)% din necesarul de sămânță!

Click pe poza pentru galerie!

Niciodată, de vreo 50 de ani încoace, România nu s-a confruntat cu o asemenea situație catastrofală. Cauzele se cunosc. În primul rând, degradarea continuă a sistemului național de producere a cartofului, în general, și a cartofului de sămânță, în special, apoi seceta accentuată din anul 2012, care a falimentat un mare număr de fermieri cu vechi state de serviciu în domeniul cartofului.

 

Falimentul național al cartofului!

Președintele Federației Cultivatorilor de Cartofi din România, ing. Ioan Benea, deplânge politica de aliniere oarbă a guvernanților ultimilor 22 de ani la cerințele, uneori meschine, ale Uniunii Europene de a nu încuraja producția autohtonă de cartof, comparativ cu politica internă a altei țări comunitare - Polonia, unde guvernele au reușit să-și impună măsuri de sprijin pentru fermierii cultivatori de cartofi.

În producerea cartofului, opinează Ioan Benea, falimentul unui fermier este mult mai dureros și mai profund. Aici nu este vorba numai de un rezultat financiar legat direct de producție, ci și de investițiile care s-au efectuat și care automat devin neutilizabile pentru alte scopuri agricole. De exemplu, o combină de recoltat cartofi sau o instalație de sortat nu se poate folosi pentru alte culturi.

De aceea, un cultivator de cartofi falit nu se poate reprofila fără alte investiții majore. Președintele Federației nu și-a pierdut însă ultima speranță. Crede în schimbarea de generații a noii guvernări și poate că, măcar acum, înainte de falimentul național al cartofului, se vor lua în serios propunerile Federației de redresare a sectorului cartofului în România.

 

"Pierim pe mâna noastră..."

... este de părere directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Cartofului Târgu Secuiesc, dr. ing. Luiza Mike. Peste tot în lumea dezvoltată fermierul produce (de vânzare se ocupă alte organizații din care, eventual, fac parte și fermieri), pe când în România toată lumea vinde. Numai că la noi vânzarea se face de multe ori fără acte de calitate, fără documente de proveniență, fără acte legale de vânzare. Or, în atare situație, cei supuși unei discipline financiare pierd în fața majorității evazioniste.

 

Ce vom face?

În primul rând, se vor planta din nou, masiv, tuberculii mici rămași în beciuri de la consum. Din nou vom avea o producție slabă din cauza proastei calități biologice a seminței.

Puțini sunt cei care vor importa sămânța, unii de la firme serioase din Europa, cu acte în regulă, dar cu prețuri piperate (600-800 euro/tonă, respectiv 3-3,5 lei/kg); alții, tot din import, vor planta așa-zisul material de plantat calibrat, provenit tot din consum. De altfel, au și apărut anunțuri de vânzare "cartof pentru plantare calibrat 20-40 mm, import Polonia, preț 280-360 euro/tonă", adică în jur de 1,5 lei/kg. Atenție la acest material! Este la fel de periculos ca și cel autohton provenit din beciurile proprii.

Anunțurile interne de vânzare pentru sămânța producție proprie sunt puține și se ofertează la prețuri de 1-1,3 lei/kg. De ce nu avem curajul să cerem 3 lei, cum fac olandezii, de exemplu? Pentru că ori nu suntem siguri de calitatea materialului, ori ne e teamă că iar vom rămâne cu marfa în stoc ca în alți ani. Și una, și alta.

Dar să nu generalizăm. În România, încă mai există producători de sămânță serioși. Dacă Guvernul ar încuraja, pe modelul acestora, revigorarea cartofului în țara noastră, ar fi un mare câștig. S-ar închide un cerc vicios și, cel puțin, necesarul României de acest "banal" aliment ar fi asigurat din producție proprie, sănătos și ieftin.

Vizualizat: 386 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?