Răspândirea continuă a coronavirusului, în special în China, dar şi în general în lume, a devenit o problemă din ce în ce mai mare pentru pieţele financiare şi de mărfuri.
Pe piaţa agricolă, primele (şi cel mai greu) afectate au fost tranzacţiile cu soia şi carne de porc, deoarece perspectiva optimistă depindea în mare măsură de cererea chineză. Şi asupra porumbului se resimte scăderea cererii, dar influenţa negativă este mult mai mică.
Piaţa de soia se confruntă acum cu două mari obstacole. În primul rând, campania de recoltare din America de Sud se accelerează, astfel că soia din regiune va domina tranzacţionarea globală în următoarele câteva luni. În al doilea rând, răspândirea coronavirusului ameninţă să reducă cererea chineză de soia din SUA şi, în ciuda promisiunilor de a cumpăra mai multă soia din SUA, ca parte a acordului comercial bilateral faza 1, preţurile futures au atins cel mai scăzut nivel de ultimele opt luni.
Situaţia economică creată de coronavirus influenţează concomitent piaţa energiei, atât tranzacţiile petroliere, cât şi cele din sectorul biocombustibililor. De asemenea, există o îngrijorare a pieţei şi cu privire la cererea pentru grâu şi orez, în condiţiile în care reducerea concurenţei pentru soia ar putea scădea uşor şi preţurile altor produse agricole.
Mare parte din industria de prelucrare a bumbacului se află chiar în mijlocul focarului de coronavirus din China. Apoi, nu doar preţul cărnii de porc a căzut pe piaţa internaţională. Ca urmare a scăderii preţului la porumb şi la soia s-a înregistrat şi o diminuare a preţului pentru carnea de vită.
Epidemia de coronavirus din China a redus cererea chineză pentru de carne de porc din SUA. În plus, a crescut ritmul sacrificării efectivelor interne.
Pesta porcină africană (PPA), care a decimat efectivele de porci din China începând din august 2018, a apărut imediat după ce chinezii au semnat un acord comercial cu SUA, prin care a eliminat unele taxe vamale pentru soia. Cu toate acestea, PPA a contribuit la reducerea puternică a cererii de soia a Chinei.
Brazilia şi Statele Unite au înregistrat o creştere semnificativă a exporturilor de carne de porc în China, anul trecut, odată cu apariţia PPA în această ţară. Carnea de porc reprezintă aproximativ 75% din consumul total de carne din China. În 2017, înainte de izbucnirea PPA, fiecare cetăţean chinez a consumat în medie cu aproape 25% mai multă carne de porc decât în 2002, când a apărut SARS. Comerţul agricol american cu China s-a extins semnificativ de atunci. În 2002, către China mergea doar 4% din valoarea totală a exporturilor agricole americane, iar în 2017 s-a ajuns la 15%. Pentru soia cota a crescut la 57% (în 2017), de la 18% în 2002.
În 2002, China a fost a şasea cea mai mare economie din lume şi a reprezentat 4% din produsul intern brut (PIB) mondial. În 2019, China s-a clasat pe locul doi în spatele Statelor Unite, cu o pondere globală de 16%.
Până în prezent, cazurile de coronavirus din afara Chinei au fost în mare parte bine controlate, dar incertitudinea persistă asupra consecinţelor economice. China are o influenţă mai mare ca niciodată asupra economiei globale. Economia Chinei şi-a încetinit de anul trecut ritmul de majorare, după ce rata de creştere din 2019 a fost cea mai mică din ultimii aproape 30 de ani.
În condiţiile actuale ale economiei globale, orice impact negativ asupra economiei chineze are ca urmare un efect mărit asupra comerţului agricol internaţional, în special cel cu Statele Unite.
Ultimul focar de coronavirus din China (sindromul respirator acut sever sau SARS) a fost înregistrat la sfârşitul anului 2002 şi a durat până în 2003. Virusul actual este mult mai contagios decât SARS, dar are o rată de deces notabil mai mică. Râmâne de văzut cât de mare va fi impactul economic...
Traderii de energie sunt îngrijoraţi de răspândirea coronavirusului şi de impactul potenţial al bolii asupra economiei globale şi asupra cererii de energie. Corelat şi cu temperaturile relativ mari pentru această perioadă, contractele pentru petrolul brut (cu livrare în martie) au ajuns la nivelul de 50 de dolari/baril, cel mai scăzut nivel din august 2017.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte pieţe, preţurile aurului s-au majorat şi au ajuns (în prima săptămână din februarie) la un nivel foarte aproapiat de cel înregistrat în aprilie 2013. Şi se pare că va continua să crească atât timp cât temerile privind o pandemie globală cresc în continuare.
Articol publicat în revista Ferma nr. 3/252 (ediţia 15-29 februarie 2020)