Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Hăbeana - un viitor mai sigur pentru crescători

Publicat: 06 septembrie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În comuna Ohaba, din județul Alba, Asociația Crescătorilor de Taurine „Hăbeana” reprezintă o formă a succesului asocierii în zootehnie, dovadă clară că acolo unde există interes, pasiune și implicare, rezultatele nu pot să nu apară.

Click pe poza pentru galerie!

„Inițial, în anul 2002, eu am reunit într-o singură structură asociativă toți crescătorii de taurine din satul Ohaba. Apoi, la presiunea oamenilor, urmând exemplul noastru și văzând că suntem bine intenționați, s-au aliniat și crescătorii de ovine. La această dată, avem înregistrați mai bine de 60 de membri, care dețin un efectiv 120 de bovine și aproape 2.000 de ovine”, ne-a declarat inginerul Ioan Simion Dragomir, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine „Hăbeana”.

Sigur, la început au fost mult mai mulți fermieri înscriși, dar mai bine de jumătate au plecat să „pășuneze” prin... „pajiștile sfinte ale Raiului!” 

În comuna Ohaba, suprafața de pășune este de vreo 760 ha, iar satul reședință al unității administrativ-teritoriale - Ohaba - deține 320 ha. După cinci ani de la constituirea asociației, pășunea s-a împărțit la crescători, așa cum este și firesc. La fel s-a întâmplat și în celelalte sate aparținătoare: Secășel, Colibi și Magherat. Acum pășunea din satul Ohaba este administrată de asociația ”Hăbeana”. 

 

Identificarea, crotalierea și mișcarea animalelor, la Asociație

După cum afirmă Nelu Dragomir, în județul Alba asociațiile crescătorilor de animale chiar își fac treaba și au o intensă viață internă, de organizație. Ce face Asociația Hobeana pentru membrii săi? „Noi am preluat activitățile de identificare, de crotaliere și formularele de mișcare a animalelor, de vânzare a vițeilor și a mieilor, activități pe care le facem prin asociație în mod gratuit. Deci, aceste îndatoriri nu mai intră în sarcina medicilor veterinari. Apoi, în fiecare an, suprafața de pășune situată mai aproape de sat o curățim cu membrii asociației noastre”, ne-a declarat cu destulă satisfacție președintele Asociației.

Fermierul din Ohaba ne spune că a plătit an de an sume importante pentru târlire - îngrășarea terenului prin așezarea târlei de animale -, cam 250 de lei pe hectar și 50 de lei pentru fiecare bovină care fertilizează solul pe pășune. Astfel, numai anul acesta s-au virat aproape 900 milioane de lei vechi membrilor asociației. „Oamenii sunt foarte mulțumiți, au multe de plată și noi trebuie să-i ajutăm, să le întindem o mână de ajutor. Comuna Ohaba este, din păcate, fără prea mare potențial pentru a avea alte activități și surse diverse de venit”, a susținut Ioan Simion Dragomir.

 

Întreținerea și fertilizarea corespunzătoare a pășunii 

În ultimii ani, s-au luat subvenții de la APIA pe pachetele de Agromediu. Astfel, pentru a se încadra în condițiile impuse de acordarea fondurilor, crescătorii de animale au cărat pe pășune îngrășământul natural cu mai mult de 50 de căruțe. 

Curățarea suprafeței de teren se face anual. În 2016, lucrările au început în primăvară, pe parcela „Luncă”, din apropierea satului, teren ce însumează 18 hectare. „Aici, aproape 50 de crescători de animale, dintre cei tineri și mai vânjoși, iau la coasă spinii, ciulinii, scaieții, pentru a îngriji imașul și a face loc dobitoacelor. Controalele frecvente de la APIA tocmai au scos în evidență hărnicia acestor fermieri”, am aflat de la liderul crescătorilor din Ohaba. 

„În fiecare parcelă de pășunat am făcut aducțiune de apă, ori fântână, ori vălaie - jgheaburi prin care se scurge apa dintr-o fântână sau din care se adapă vitele. Am amenajat umbrare naturale, în jurul unor plopi plantați înainte de colectivizare. Oamenii voiau să-i taie, dar m-am zbătut mult să întrețin spațiile de odihnă și de protecție pentru animale. În pășunea de la Luncă am forat un puț de mare adâncime, de aproape 200 m, pânza freatică are presiune, apa iese artezian, cam în jur la 35 de tone pe zi. Așa că nu mai trebuie să cheltuim bani pentru a o pompa și a o canaliza la suprafață”, a precizat președintele Asociației Crescătorilor de Taurine „Hăbeana”.

 

O prioritate: renegocierea redevenței cu Primăria 

Una dintre problemele pe care trebuie să le rezolve noua conducere politică a primăriei este cea legată de contractul de concesiune a pășunii. „Avem probleme cu redevența, a fost stabilită în mod arbitrar la 360 lei/ha, la care se mai adaugă impozitul pe teren. Cu 400 lei/ha nu ne mai rămân bani să întreținem pășunea satului. Așa că am hotărât să o renegociem. În acest sens, am pregătit un proiect pentru o viitoare ședință de Consiliu Local. Când s-a semnat contractul, s-a luat în calcul o producție de masă verde de peste 10.000 kg/ha, socotită la 60 de bani/kg. Zilele trecute, asociația noastră a trebuit să plătească peste un miliard de lei vechi, reprezentând 30 la sută din contract, cu termen la sfârșitul lunii iunie, iar restul de 70 la sută, până la 20 septembrie. Nu este corect”, consideră Ioan Dragomir.

 

Fermierii așteaptă vremuri mai bune 

Îngrijorarea fermierului este că în comuna Ohaba a scăzut numărul de animale. La colectivizare erau peste o mie de vaci cu lapte, îndeosebi din rasa Bălțata Românească, acum dacă au mai rămas trei sute de capete, e mare minune! La ovine, același proces involutiv. Când a sosit Dacian Cioloș în județul Alba, nu cu mult timp în urmă, premierul a luat act de aceste statistici, de problemele specifice. I le-a prezentat și liderul Asociației Hăbeana, Ioan Simion Dragomir. {eful Executivului a promis că va ajuta crescătorii de animale, că-i va sprijini, acordând o atenție prioritară relansării sectorului zootehnic. Iar fermierii așteaptă vremuri mai bune... 

 

 

 

FĂBRICUȚA DE LAPTE, UN PROFIT MIC, DAR SIGUR

În timpul documentării noastre la Asociația Crescătorilor de Taurine „Hăbeana”, am vizitat o făbricuță de lapte al cărei administrator este membru al acestei asociații. Ana Mateescu (foto), „tehnologul brânzăriei”, ne spunea că mica unitate de procesare, ce funcționează de mai bine de un an de zile, prelucrează aproximativ 50 de litri de lapte „pe șarjă”. „Familia noastră deține un efectiv de 150 oi și zece vaci, pe care le mulgem de două ori pe zi. Tot ce adunăm, procesăm, dacă se strâng circa o sută de litri la cele două mulsori: de dimineață și de seară”, ne-a declarat Ana Mateescu. Am întrebat dacă s-a făcut vreo... brânză astăzi! „Avem ceva marfă pe stoc, în depozit sunt peste 500 kg de telemea, pregătită pentru sezonul toamnă-iarnă. Desfacerea este problema mai mare, mai dăm din fabricuță, mai vin oamenii... De la noi pleacă brânza cu 10 lei kilogramul cea de vacă și cu 14 lei/kg cea de oaie. Mai avem noroc că nașul nostru deține un magazin alimentar, mai avem o listă de clienți...”, a susținut procesatorul. Toată investiția - cu amenajarea spațiului, cu tancul de răcire, cu instalația de ventilare, cu celelalte utilaje necesare unei asemenea activități - s-a ridicat la câteva mii de euro.

Ana Mateescu a precizat că anul trecut brânzăria nu prea a avut profitul scontat, dar important este că afacerea familială nu s-a înregistrat cu pierdere, ci cu un mic câștig. „Pentru început, nu avem motive să ne plângem; poate o da Dumnezeu să fie și mai bine!”, și-a exprimat producătoarea agricolă speranța într-un viitor mai... lăptos! 



 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 473 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?