Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Foste Agromec-uri, societăți cu cimitirul la cap

Publicat: 12 octombrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Înainte de Revoluție, în Galați existau 16 stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, organizate într-un trust județean care acoperea cu secții de mașini și tractoare toate comunele gălățene. După, marea destructurare din decembrie 1989, cele mai multe SMA-uri au pornit cu frâna trasă, orbecăind, prin negurile dense ale tranziției spre hăurile economiei de piață.

Click pe poza pentru galerie!

La această dată, în județul Galați au mai rămas doar trei societăți transformate în Agromec-uri: Șendreni, Corod și Berheci, care lucrează suprafețe preluate în arendă, ultima fiind în insolvență în urma unor răsunătoare procese cu organele fiscale. 

Cauzele care au făcut ca aceste stațiuni de mecanizare să dispară de pe harta județului nu sunt deloc simple. Se pot identifica un complex de factori: de la managementul dezastruos, lăcomia unora dintre conducători și salariați, lipsa de reacție a organelor care ar fi trebuit să aplice legea și până la politica de falimentare dublată de dezinteresul și inconsecvența guvernărilor. 

Dimensiunile dezastrului se pot vedea la tot pasul: în incintele fostelor SMA-uri s-au ridicat… cimitire (cum s-a întâmplat la Chiraftei), biserici sau case de locuit, fostele clădiri au ajuns ilustre ruine, bălăriile și gunoaiele tronând mărețe peste un peisaj dezolant. 

 

Trustul, o unitate-mamut în cădere liberă 

Înainte de ’89, coloana vertebrală a mecanizării era Trustul SMA cu 16 stațiuni: Tecuci, Tg. Bujor, Berești, Berheci, Chiraftei, Corod, Cuca, Cudalbi, Ivești, Nicorești, Pechea, Suceveni, Șendreni, Tulucești, Vameș și Galați. În fiecare erau centre de reparații pompe de injecție RK, motoare RK tractoare, instalații hidraulice, turnătorii RK la combine, centre de pregătire profesională etc. În Trust lucrau circa 4.000 de meseriași, maiștri, tehnicieni și ingineri, iar patrimoniul depășea 100 mil. euro, concretizat în peste 5.000 tractoare, 1.000 combine, zeci de mii de mașini și utilaje agricole, toate de un nivel tehnic suficient de bun. Dacă ar fi fost pus în valoare în mod judicios și onest, acest uriaș patrimoniu ar fi fost un adevărat motor al dezvoltării agriculturii județului. 

După ’89, fostul Trust a încercat să supraviețuiască reorganizându-se într-o societate care a inclus unitățile Berești, Cuca, Ivești, Pechea, Suceveni și Vameș. Însă nu după mult timp, unitatea-mamut a explodat, prăbușindu-se din interior, dar și sub presiunea unora puși pe jaf și căpătuială sau din “rațiuni de partid”. Celelalte unități au mers pe drumul triumfal al falimentului.

 

“Clinica de… inimi”, topită de prea mult “drag” 

La Chiraftei, ființase unul dintre cele mai înzestrate Agromec-uri, întins pe câteva hectare, valoarea patrimoniului inițial era de vreo 4 milioane de dolari. „Era o societate foarte bine pusă la punct; a distrus-o statul! AVAB (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare) a vândut mașini și utilaje agricole aproape noi cu prețuri între 5 și 10% din valoare efectivă. Totul s-a vândut pe sprânceană și la prețuri de nimic. Un tractor Fendt de 450 mii de dolari cu toate utilajele aferente a fost cadorisit cu 19.000 dolari unui bucureștean care nu avea toate documentele în regulă. În schimb, de gât îi atârna bilețelul semnat de primul ministru. Individul a fost însoțit de șapte polițiști, ca să nu opunem rezistență, a luat utilajele aproape noi și a plecat cu ele!”, ne-a declarat Virgil Badiu, care a făcut parte din conducerea fostului Agromec Chiraftei.

Din discuția cu Badiu, am mai aflat că s-au „vândut” o combină și un tractor, nou-nouțe, care valorau 18 mld. lei vechi cu 18 milioane lei vechi, unui sponsor al partidului de la putere. În total, AVAB a vândut active de 40 mld. lei vechi și a încasat doar șapte! În plus, mai bine de 250 de oameni și-au pierdut locurile de muncă. 

La Chiraftei, “clinica de… inimi” s-a topit de prea mult “drag” din partea statului. De Centrul de reparații pompe de injecții, unde lucrau numai specialiști de elită, s-a ales praful! Fostul director al Agromec Chiraftei, Alexandru Damoc, un tânăr inimos, a făcut trei preinfarcturi în acele zile tulburi și stresante, iar Virgil Badiu a suferit o operație de bypass coronarian, având și trei artere înfundate. Acum, pe terenurile însumând câteva hectare ale fostului SMA Chiraftei a răsărit un cimitir, simbol al unei „rețete de succes”, înmormântată pentru eternitate.

 

Ruine și… turnătorii

Ruinele fostului SMA Vameș sunt o vie mărturie în urma trecerii unui tsunami al jafului. Într-un perimetru de câteva hectare (numai atelierele și clădirile ocupau zece mii mp) funcționa un centru de reparații capitale pentru tractoare. În toată unitatea își desfășurau activitatea peste 200 de angajați. Activele au început să dispară unele după altele, iar acum peisajul este dezolant. Potrivit lui Chirilă Tănăsache, fost inginer-șef, aici se declanșase, între conducători și cei conduși, o competiție a jafului și furtului de piese, de combustibil și chiar de utilaje agricole, în ciuda principiului: “Nu fura, statul urăște competiția”! 

Două dintre fostele Agromec-uri care au avut secții de turnătorie de înaltă precizie pentru piesele utilajelor au fost cele de la Tulucești și Tg. Bujor. Prima a căzut după ce a fost preluată de o firmă gălățeană și dezmembrată și vândută, iar terenul din incintă, parcelat în loturi de case date pe bani buni. Acum, la căpătâiul fostului pavilion administrativ tronează o mândră biserică. La Tg. Bujor, Agromec-ul era sursa de venit pentru mai mult de 200 de familii. Secția de turnătorie neferoasă era recunoscută în țară pentru producerea de piese pentru utilajele de prelucrat solul. Societatea s-a înglodat în datorii care s-au rostogolit și în final a fost radiată din evidențe, iar paguba de peste un milion de euro a rămas la AVAS.

Agromec Cudalbi era recunoscut pentru potențialul său tehnic, dar mai ales pentru calificarea înaltă a personalului. Aici a funcționat ani buni un centru de formare și perfecționare a forței de muncă din agricultura județului. Numai în ultimul deceniu de dinaintea Revoluției, s-au calificat circa 1.000 de tractoriști, mecanici, maiștri și tehnicieni, mulți dintre ei lucrând după ’90 în fermele din străinătate. Sigla scorojită și îngălbenită “Școala de Arte și Meserii” pare că ar vrea să reînnoade o tradiție care s-a curmat brusc. 

 

Prăbușire prin implozie

O imagine dezolantă, și la fostul Agromec Tecuci: ruine, clădiri abandonate, vegetație sălbatică, așa cum a fost goana sălbatică spre jaf și distrugere. „Unitatea s-a autodesființat simplu, prin implozie, directorul și inginerul-șef au ieșit la pensie înainte de termen și după ei, potopul! Totul s-a vândut pe bucățele, în avantajul celor care au organizat licitațiile și în dezavantajul statului. Acum totul e în paragină”, a constatat ing. Marcel Bucu, fost director la SMA-urile Berheci, Nicorești și Tecuci. Acesta a susținut că „se instalase la un moment dat un vid de putere, era posibilitatea de valorificare a proprietății unității, adică a statului, în interes personal de către unii conducători. Centrul SMA era ignorat, interveniseră în forță secțiile de mecanizare care lucrau direct cu noii proprietari, asociații sau persoane fizice. Practic, se lucra cu motorina SMA, iar banii din prestări servicii rămâneau în buzunarele celor din secții. La Nicorești, ca și la Tecuci, în 1990, aveam peste 200 tractoare, circa 100 de combine, 40 semănători de păioase și prășitoare, zeci și sute de utilaje. Toate au dispărut în neant. Sute de angajați au rămas pe drumuri”.

 

Alții au rezistat

Manageriată cu clarviziune și prudențialitate de mai bine de trei decenii de către economistul Ion Banu, Agromec Berheci nu numai că a reușit să reziste în anii tulburi ai tranziției, dar a devenit și o rețetă de succes pentru ceea ce înseamnă businessul agricol. Prin investiții de circa 2 milioane de euro, societatea s-a dotat cu tehnică performantă de mecanizare și a pus în funcțiune noi capacități de producție, depozitare și procesare a produselor agricole. Se pot menționa fabricile de alcool, de ulei, depozitul de mare capacitate, uscătorul pentru produsele agricole, dar și clădirile de patrimoniu renovate și modernizate. “Pe osatura societății Agromec a luat ființă un grup de firme care lucrează împreună circa 2.000 ha teren preluat în arendă. Urmărim să adăugăm plus valoare rodului muncii noastre prin integrarea optimă a producției. Avem în patrimoniu o fabrică de producere și îmbuteliere a uleiului rafinat din floarea-soarelui de 10 t/zi și un depozit de 4.000 tone”, ne-a declarat Ion Banu, administratorul Agromec Berheci.

Iată cum o avere de mai bine de o sută de milioane de euro, patrimoniu format din rețeaua de SMA-uri ale județului galați, s-a spulberat în vânt, iar mii de anagajați au rămas pe drumuri, îngroșând rândurile șomerilor. 

 

 

AGROMEC BERHECI, VICTIMĂ A FISCULUI 

Omul de afaceri gălățean Ion Banu ne spune că se luptă de peste 13 ani cu “un sistem ticăloșit”, expresie împrumutată de la fostul președinte Traian Băsescu. Societatea s-a dezvoltat continuu “pe orizontală” până în anul de grație 2003, când o secetă nenorocită a declanșat dezastrul. Ion Banu avusese culturile asigurate și trebuia să primească despăgubiri pentru calamitate. A invocat în instanță forța majoră, caz în care “societatea este exonerată de plata sumelor stabilite prin actele fiscale”, așa cum au hotărât magistrații irevocabil. “De 13 ani, mă toot chinui prin nenumărate procese să intru în posesia celor 1,3 mil. lei, sumă recunoscută și aprobată de stat pentru despăgubire din pricina secetei”, a susținut Ion Banu. 

Deși avea să-i plătească societății Agromec Berheci acești bani, Fiscul a declanșat executarea silită a activelor pentru neplata dărilor la stat. “Mă lupt singur până la ultima moleculă a ființei mele împotriva unui întreg sistem, a unui întreg șir de abuzuri și nedreptăți pe care le face statul. Sunt condamnat la a câștiga pentru că știu că dreptatea este de partea mea. «Fii cu curaj, șterge-ți ochii, adesea căderea e un mijloc spre a te ridica mai sus»!”, a rostit cu amărăciune, oftând, Ion Banu, vorbele lui Shakespeare.


 

 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 1035 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?