Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fondurile de dezvoltare rurală, controlate de CE

Publicat: 06 noiembrie 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Comisia Europeană derulează în România, până la mijlocul lunii noiembrie, şapte misiuni de audit pe fondurile europene de dezvoltare rurală

Click pe poza pentru galerie!

Principalul motiv de supracontrol din partea CE este faptul că România a făcut cereri de plată pe sume mari, afirmă directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi. „România şi Bulgaria sunt ţări care pică tot timpul în eşantionul de control al CE.

Ţările nou intrate par a fi într-un sistem concurenţial, nu de parteneriat, cu statele vechi, care îşi folosesc avantajele pentru a-şi cheltui proprii bani”, a mai spus George Turtoi, citat de Agerpres.

Acesta s-a declarat nemulţumit de faptul că acţiunile de control ale CE blochează, de multe ori, activitatea Agenţiei de plăţi, pentru că trebuie mobilizaţi pe teren angajaţi din aparatul central al Agenţiei şi experţi din teritoriu, dar şi de algoritmul de calcul al instituţiilor de control din UE, catalogându-l „puţin mai ciudat” deoarece extrapolează o problemă punctuală la tot programul.

„Eu am ridicat recent această problemă la reuniunea şefilor de agenţii de plăţi din Statele Membre şi am explicat că nu este normal modul de calculare a corecţiilor, pornind de la cazuri individuale şi extrapolând pentru tot programul, apoi aplicându-se penalităţi pe întreaga sumă.

De exemplu, Curtea Europeană de Conturi îţi propune corecţiile printr-un alt sistem, care îţi dă valori mult mai mari decât cele calculate de DG Agri. Experţii europeni nu merg doar la un proiect, ci la 65 de proiecte de pe toate măsurile, iar dacă sunt probleme punctuale, penalitatea este de 10%.

În schimb, dacă este o problemă de sistem, îţi dă corecţia maximă, de 25%. Şi, în ultimul timp, la orice proiect este o problemă de sistem”, a adăugat Turtoi.

Acesta afirmă că forurile europene nu mai au încredere în avizele date de autorităţile statului român, iar APDRP să verifice acum şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, Ministerul Finanţelor Publice sau Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. „Consider că un aviz dat de o instituţie a statului din România este la fel ca un aviz dat de instituţiile europene şi nu este normal să supraverificăm noi toate instituţiile din România pentru că experţii europeni au o suspiciune sau un dubiu. (...)

Eficientizarea acestui program s-ar putea face dacă s-ar acorda credit instituţiilor din statul respectiv care fac şi ele verificări. Noi cheltuim bani cu controalele şi verificăm sută la sută şi ei mai adaugă încă o serie de controale.

La începutul programului am avut proceduri axate fix pe cerinţele regulamentului european, dar în ultima perioadă CE vrea să ne asigurăm de două-trei ori. Ei au birocratizat sistemul în ultima perioadă”, a precizat şeful APDRP.

Turtoi a mai precizat că toate neregulile găsite până în prezent nu au vizat sistemul de funcţionare al APDRP, ci legislaţia privind achiziţiile publice sau verificările pe partea IMM-urilor.


Măsura 312: Cereri de patru ori cât alocarea

Valoarea proiectelor depuse în septembrie 2012 pe Măsura 312 - Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi depăşeşte 426 mil. euro, fiind de aproape patru ori mai mare decât fondurile alocate în această sesiune. „Pe măsura 312, care s-a închis pe 28 septembrie, s-au depus 2.965 de proiecte, în valoare de 426,43 milioane de euro, suma depăşind de patru ori alocarea pe sesiune, care totaliza 134,66 milioane de euro.

După ce s-au epuizat fondurile pe investiţii în IMM-uri prin Programul Operaţional Regional (POR), toţi investitorii s-au mutat la noi, la PNDR. Dacă în primele sesiuni a fost accesată mai puţin această măsură, anul trecut valoarea proiectelor depuse s-a dublat, iar anul acesta s-a mărit de patru ori”, a declarat directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, în sesiunile anterioare, pe Măsura 312 au fost depuse 6.533 de proiecte, în valoare de 890 mil. euro şi au fost selectate 2.434, în valoare de 321 mil. euro. Au fost contractate 2.177 proiecte, totalizând 289 mil. euro, iar plăţile efectuate au depăşit 192 mil. euro. Gradul de absorbţie a fondurilor alocate a fost de 36,9%.

 

ŞTIRI

BUGET
MADR: 400 mil. lei la rectificare

Nouă ministere primesc bani în plus, iar opt vor avea bani mai puţini, după a doua rectificare bugetară pe 2012, de la sfârşitul lunii octombrie, potrivit proiectului de ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice. Conform proiectului, citat de Agerpres, cei mai mulţi bani îi va primi Ministerul Agriculturii - 400 mil. lei.

Documentul arată şi că veniturile bugetului de stat sunt prevăzute să scadă cu 1,095 mld. lei, în timp ce cheltuielile se majorează, pe sold, cu 307,7 mil. lei. Cea mai mare creştere o reprezintă cheltuielile cu subvenţiile la Ministerul Agriculturii, care se majorează cu 143 mil. lei: 100 mil. lei pentru ajutoarele de minimis pentru compensarea efectelor secetei şi 43 mil. lei - plăţi aferente bunăstării păsărilor pentru 2012.

PROIECT
Protejarea sistemelor de irigaţii

Guvernul vrea să stopeze, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, vânzarea la fier vechi a componentelor din sistemele de irigaţii.

Potrivit proiectului, pe o perioadă de 2 ani va fi interzisă achiziţionarea metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor utilizate în activitatea de irigaţii şi de desecări de tipul componentelor sau părţi de componente din ansamble sau subansamble mecanice, hidraulice, electrice şi de automatizare.

Vânzătorii vor fi obligaţi să prezinte acte de proveniagroenţă din care să rezulte că nu vând componente sau părţi de componente utilizate în irigaţii/desecări, iar operatorii economici care colectează deşeuri industriale reciclabile riscă amenzi de la 20.000 lei la 40.000 lei şi anularea autorizaţiei de colectare, dacă încalcă legea.

Vizualizat: 429 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?