Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fondul Mutual: Ce merge și ce nu?

Publicat: 26 august 2014 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Federația Pro Agro a anunțat, cu mândrie, că Fondul Mutual Pro Agro a fost înființat și este funcțional. Ce nu funcționează încă este schema de garantare a riscurilor, ce permite contribuția statului român și a Uniunii Europene în acordarea de despăgubiri către agricultorii membri ai Fondului.

Click pe poza pentru galerie!

Până când schema de garantare nu va fi autorizată de către MADR, membrii cotizanți ai Fondului Mutual pot primi despăgubiri doar în limita banilor strânși din contribuțiile proprii. „Fondul Mutual poate funcționa și în afara schemei de garantare. Dacă fermierii vor să se ajute între ei, legea permite. Asta facem noi acum, de fapt. (...)

Ce bani sunt în secțiunea specializată respectivă se îndreaptă către cel care este în necaz la momentul respectiv. Pot fi toți banii, o parte, dar nu de trei ori mai mult, cum ar fi dacă am avea autorizată schema de garantare”, recunoaște Alex Jurconi, președintele Pro Agro.
Rata de compensare merge până la 97%, iar durata acordării despăgubirilor este de maxim 15 zile calendaristice de la data depunerii solicitării de compensare.

Fondul Mutual Pro Agro are o secțiune comună și opt secțiuni specializate. Pe 2014, cotizația pentru secțiunea comună este de 1.000 lei/exploatație, indiferent de dimensiunea exploatației. Pentru secțiunile specializate cotizațiile sunt: avicultură - 0,01 lei (1 ban)/cap de pasăre; bovine - 10 lei/cap bovină; ovine/caprine - 0,1 lei (10 bani)/cap de animal; suine - 0,2 lei (20 bani)/cap de porc; apicultură - 0,4 lei/stup sau familie albine; vegetal (cereale, plante tehnice) - 22,5 lei/ha (5 euro/ha). Din 2015, vor funcționa secțiuni specializate și pentru sectoarele viticol și horticol.

Banii din secțiunea comună vor fi alocați dezvoltării activității Fondului la nivel central și regional, extinderii teritoriale și promovării. „Avem obligația să înființăm opt centre regionale, în aceleași locuri în care sunt centrele regionale AFIR și APIA. Funcția centrelor regionale, conform Legii 2/2014, este de a prelua de la fermieri și de la evaluatori documentele care constituie baza dosarului de compensare. Am stabilit primul Centru regional, pe zona nord-est, la Piatra Neamț.Urmează sud-estul, sudul, sud-vestul, urmând să le facem pe toate până la sfârșitul anului. Când vom avea schema de compensare autorizată, vom putea deconta o parte din cheltuieli”, a mai spus Jurconi.

Prin secțiunile specializate vor fi acordate despăgubiri pentru pierderile cauzate de boli ale animalelor, plantelor sau de incidente de mediu. „Ce nu funcționează încă sunt secțiunile specializate. (...) În acest moment, dacă s-ar întâmpla ceva, membrii cotizanți ar putea primi bani pe avicultură, pe porc și pe cultură vegetală, mai puțin componenta de calamitate, unde intră secetă, îngheț, grindină, care va fi introdusă de îndată ce noul PNDR va fi aprobat. Foarte curând va funcționa și secțiunea specială avicolă. (...) În iulie vom depune la Ministerul Agriculturii dosarul de autorizare pentru schema de compensare”, ne-a declarat Alex Jurconi.
În 2014, România poate primi 3 mil. euro de la UE prin schema de garantare a riscurilor. Din 2015, prin PNDR 2014-2020, sunt alocați 200 mil. euro.

Pro Agro a solicitat la MADR, încă din 2013, acreditarea schemei de garantare pentru Fondul Mutual, însă dosarul a fost respins înainte de finalul anului „nu pe citerii economice sau tehnice, ci din punct de vedere al structurii juridice”, precizează Alex Jurconi. „Inițial, am constituit Fondul Mutual ca o filială a Federației. Ministerul Agriculturii a considerat, să zicem pe bună dreptate, că există un risc în a înființa un fond mutual ca o filială a unei organizații neguvernamentale, deși legea permitea acest lucru. Noi am speculat acest aspect, pentru că era mai ieftin. Ministerul a spus și atunci am făcut o fundație.

(...) La sfârșitul lunii aprilie 2014 am primit hotărârea judecătorească definitivă de înființare, prin care se consacră existența Fondului Mutual Pro Agro ca o entitate de sine stătătoare, funcționând în baza unei legi speciale - Legea 2/2014 a fondurilor mutuale (de aprobare a OUG 64/2013-n.red.), deci nu este o fundație ca oricare alta, ci este o fundație cu caracter special, funcționând după reguli speciale”, a explicat Jurconi.

 

Cine sunt membrii Fondului Mutual Pro Agro?

Membrii Fondului Mutual Pro Agro sunt producătorii agricoli membri ai organizațiilor componente ale Federației Pro Agro din sectoarele vegetal și zootehnic. Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) și Asociația Română de Biomasă și Biogaz (ARBIO) sunt cei mai noi membri ai Federației Pro Agro. Astfel, din iulie 2014, Pro Agro are 16 membri.

La Fondul Mutual Pro Agro poate adera orice producător agricol din România, prin semnarea cererii de adeziune.
„Am pornit de la un adevăr foarte simplu: dacă A este inclus în B și B este inclus în C, atunci A este inclus în C. Adunările Generale ale celor 13 organizații profesionale constituente ale Fondului Mutual au hotărât ca membrii lor să devină membrii Fondului.

(...) Asta înseamnă că li se oferă dreptul de a fi membru al Fondului Mutual și de a primi compensații, dar asta se întâmplă doar dacă plătesc contribuția. (...) Trimitem mii de înștiințări de plată. Unii vor să plătească, alții nu vor. Contribuția este voluntară. (...) Avem adeziuni nu doar de la Pro Agro, ci de la toate organizațiile profesionale din țară și încasări suficiente ca să ne permită desfășurarea activității administrative”, ne-a declarat președintele Pro Agro, însă nu a dorit să spună numărul cotizațiilor plătite sau să facă publice datele financiare ale Fondului.


LAPAR vrea fond mutual, dar așteaptă modificarea legii: „Pro Agro e un fel de Caritas”

„După legea actuală nu poate funcționa un fond mutual. (...) Am înțeles că sunt modificări. Așteptăm să iasă legea și apoi facem un fond mutual serios. (...) Un fond mutual nu se poate administra după un ONG. (...) Un ONG, care este non-profit, nu se poate ocupa de tranzacții financiare. E vorba de business, de bani. Trebuie ca fondul mutual să fie supravegheat de o autoritate fiscală. (...) Pro Agro sunt un fel de Caritas gen Stoica. (...) N-au nici un fond, chiar dacă au umblat din poartă în poartă prin toată țara, nu le-a dat nimeni nici un ban. Nu așa se procedează.

(...) Ce se întâmplă acum cu Pro Agro nu face altceva decât să compromită numele de fond mutual. Odată ce fermierii au luat plasă, n-o să mai poți face niciodată un fond serios. Un fond mutual trebuie să fie sigur, să aibă majoritatea și trebuie să existe și o formă de determinare a celor ce lucrează în agricultură să participe la fond”, ne-a declarat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.

Vizualizat: 434 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?