Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Finanțare să fie! Că de proiecte nu ducem lipsă

Publicat: 03 octombrie 2014 - 15:02
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Timp de patru zile, începând cu 26 august, la invitația Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta APDRP), am vizitat zece proiecte finanțate prin PNDR 2007-2013.

Click pe poza pentru galerie!

Primul popas: Domeniile Harabagiu din Vadu Săpat, județul Prahova
Aici, pe 22 de hectare de vie în rânduri perfect aliniate, de un verde odihnitor, se zărește în vârful dealului clădirea renovată a conacului Nicolau, alături de clădirea nouă a Cramei LicornaWineHouse, unde fermentează vinurile cu brandul Licorna și Serafim. Investiția în renovarea conacului și construirea unității de vinificație - procesare struguri realizată de SC Frei Andy srl s-a ridicat la suma de 2,5 mil de euro, din care jumătate fonduri europene. Capacitatea maximă de procesare este de 600 tone struguri/an, dar deocamdată nu s-au depășit 200 tone/an, procesare directă. Construită în mijlocul plantației de vie, într-o zonă renumită pentru microclimatul aparte (Tohani) din podgoria Dealu Mare, în vecinătatea unor branduri românești renumite, crama este dotată cu toate utilajele necesare unei procesări în condiții deosebite: vase din inox cu manta de răcire, dar și baricuri de stejar pentru fermentarea vinului roșu, care necesită o atenție specială, conform spuselor enologului Gabriel Lăcureanu, cel care ne-a fost ghid în această vizită. La final s-a lăsat cu o degustare a vinurilor produse aici cu dragoste și pricepere. Proprietarul este Virgil Harabagiu, un cunoscut om de afaceri în domeniul turismului, care are în proprietate Cabana Schiorilor, Hotelul Anda, Hotelul Bucegi și Pensiunea Iris din zona Sinaia. Sunt multe de povestit, dar o voi face într-un text aparte.

A urmat pensiunea Brandeberg din zona Branului
Extinderea și modernizarea Pensiunii Brandeberg s-a finalizat în 2013. Dacă inițial avea două camere, acum pensiunea numără 14 camere și un apartament. Construcția este pe patru nivele, cu o arhitectură de inspirație tiroleză. Aceeași atmosferă medievală se păstrează și în camere, unde mobila a fost special creată în stil tirolez, cu o anume patină temporală. Bogdan Ioan Pascu, administratorul SC Gold Class srl, a spus că a preferat să nu ducă nivelul pensiunii dincolo de trei margarete, pentru a păstra un segment mult mai accesibil de clienți. Investiția s-a situat la 2.039.602, iar valoarea eligibilă a proiectului a fost de 1.713.951 lei, din care sprijin nerambursabil 856.975 lei. Bucătăria este cu specific românesc, dar se pot comanda și produse specifice Tirolului. Pensiunea Brandeberg își așteaptă clienții în localitatea {imon, comuna Bran, într-un cadru natural recunoscut.

Caravana AFIR a ajuns și în ferma lui Adrian Radu din Zărnești
Din păcate, am pierdut mulsul de seară, care s-a efectuat într-o sală automată de muls Westfalia cu 12 locuri de tip brăduleț, însă am putut savura un pahar cu lapte, deja răcit în tancul de 6.000 litri. Dacă acum 13 ani, Adrian Radu a pornit de la două vaci, astăzi, datorită și proiectului derulat prin FEADR semnat în 2008 și executat pe parcursul anilor 2009-2011, a ajuns la peste 300 de capete de vaci Holstein Friză și Montbeliard, din care 130 sunt în lactație.
Proiectul de construire a unei ferme cu 95 vaci de lapte a avut o valoare totală de 7.092.408 lei, din care 6.005.970 lei cheltuieli eligibile, iar cuantumul nerambursabil s-a ridicat la 3.603.582 lei. Prin proiect a fost ridicat un grajd modern în sistem de întreținere liberă cu boxe de odihnă, un siloz de 512 mp, un fânar cu un volum de 5.800 mc, o platformă pentru dejecții și un bazin vidanjabil, și au fost achiziționate două tractoare universale, o remorcă tehnologică de furajare, un încărcător frontal, o presă de balotat, un înfoliator, o cositoare cu disc, un aparat de însilozare și un altul de erbicidat, dar și o greblă mecanică pentru întors și adunat fânul.
Tineretul a fost obținut în urma inseminării cu material genetic performant de la tauri din Germania și S.U.A. Fermierul are în plan extinderea fermei cu un adăpost pentru vaci de carne Angus și Charolaise; are proiectul întocmit, dar cu greu găsește fonduri pentru cofinanțare. „La fel s-a întâmplat și la acest proiect. Băncile sunt amabile la început, dar după primul contact se retrag, uneori nu mai răspund nici la telefoane”, spune fermierul.
Ferma obține 80 la sută din necesarul de furaje din cele 300 ha de teren arabil (cultivat cu porumb pentru boabe și siloz, lucernă dar și păioase) și peste 100 ha de pășune. Producția medie este de 8.500 l/lactație. Are un contract bun cu Covalact și pentru aceasta mai adună lapte din peste zece centre de colectare din zona munților Piatra Craiului. Cu ferma vrea să ajungă la o producție zilnică de 6.000 l, atât cât are capacitatea de răcire și stocare. Acum este abia la jumătate, susține fermierul zărnean. În ferma lui am văzut un exemplu de... foarte bună practică.

La SC Euro Suin Distribution srl, profitul vine din bunăstarea porcilor!
Când vezi o tânără drăguță și foarte îngrijită nu te aștepți să fie fermier. Si în nici un caz un crescător de porci. Tânărul manager este și președintele AFISS (Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suine) și are domiciliul în buricul târgului cu miniștri. Medicul veterinar Daniela Popa a pus bazele unei ferme de îngrășat suine, în comuna Voila din județul Brașov, o fermă model, cu două grajduri de câte 750 mp, fiecare populate cu 950 capete, dotate cu instalații de furajare și adăpare automate. Chiar dacă are și bucătărie furajeră, a ales să cumpere furajul gata făcut. Valoarea totală a proiectului a fost de 7.742.980 lei, din care sprijin nerambursabil 3.583.461 lei. Purceii pentru populat ferma i-a achiziționat la 78-80 euro bucata, iar prețul de vânzare la porcul de 110 kg (la 90 de zile) este undeva la doar 6,25 lei/kg în viu (adică undeva la 156 euro/porc). „Noroc cu banii pentru bunăstare”, spune tânăra fermieră.

În Țara Făgărașului, cartoful e la el acasă
Dar pentru ca acesta să fie o marfă bună trebuie sortat, spălat și ambalat în condiții cât mai aproape de ceea ce înseamnă un comerț decent. Așa s-a născut SC Preluarea, Comercializarea Cartofului Țara Făgărașului, societate care a reușit să acceseze un proiect pe măsura 123, prin care a fost construit un depozit modern, cu o stație complexă de sortare, spălare și ambalare a cartofului, care are o capacitate de 65 de tone la 8 ore. Societatea are ca acționar un grup cu peste 50 de producători, care dețin peste 2.000 de hectare cultivate cu cartof. Proiectul a fost finalizat în 2012 și a avut o valoare totală de 4.502.241 lei, din care sprijinul nerambursabil a fost de 1.879.353 lei.

„Puichița veselă” de la ferma de păsări ouătoare din Mediaș  
La SC Avigal srl, pe lângă „puichițele vesele” am cunoscut un fermier încântător. Cu mult bun simț și cu ceea ce se numește „dragoste de meserie” inginerul Cosmin Dia, șeful de fermă, a făcut oficiile de gazdă. Am aflat că proiectul a constat în reabilitarea a cinci hale de producție pentru creșterea găinilor ouătoare și extinderea unei hale pentru activități de sortare și ambalare a ouălor. Valoarea totală a investiției a fost 8.958.011 lei, din care valoarea eligibilă de 6.712.000 lei, iar sprijinul comunitar a fost de 3.356.000 lei.
Hala pe care am vizitat-o are 960 mp și adăpostește un număr de 6.870 de păsări, cu o densitate de 9 păsări/mp, în sistem liber, fără baterii. Găinile sunt aduse ca pui de o zi din Cehia și la 17 săptămâni trec din hala de creștere în cea de producție. Din a 18-a săptămână începe producția, care se încheie pe la 75 de săptămâni, atunci când costul cu furajarea depășește venitul din vânzarea ouălor. Totul este automatizat, atât ventilația, cât și lumina și furajarea. Ouăle se comercializează în marile lanțuri de magazine sub sigla „Puichița veselă”, iar local ca „Ouă de Sibiu”.

Ponor: Fermă de vaci românească, după un proiect nemțesc
Aici, în Apuseni, vacile Bălțata românească de tip Simmental sunt în mediul lor natural. Sunt foarte frumoase, aș putea spune „împlinite”. O vorbă din străbuni spune că ochiul gospodarului îngrașă vita. Ei, aici am dat de o familie de fermieri căreia apelativul de „minunat” i se potrivește firesc. Proiectul a decurs greu, constructorii au făcut ca proiectul să sufere trei amânări. Condițiile grele, drumul de munte, dar și neseriozitatea firmei care a câștigat lucrarea au dus la aceste neajunsuri. Dar acum totul este gata. Valoarea proiectului a fost de 1.982.592 lei, iar sprijinul nerambursabil a fost de 1.288.684 lei. Producția de lapte este procesată în făbricuța proprie, iar produsele sunt vândute prin magazinul propriu din Alba-Iulia. Dar despre familia Cordea voi scrie un text detaliat în numărul viitor.

Am mai vizitat și o fabrică de lapte, BioMilk din Lopadea Nouă, iar în final am purces în Crama Ciumbrud a Domeniilor Boieru de lângă Aiud. A fost o ocazie de a trece în revistă realizări importante cu sprijin european. Dar am cunoscut și oameni care „sfințesc locul”. Acestea fiind zise, pun, doar deocamdată, tocul jos.

Vizualizat: 1059 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?