Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierii se tem pentru semănăturile de toamnă

Publicat: 08 februarie 2016 - 08:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Condițiile meteo nefavorabile, valurile de ger care au venit peste culturile neacoperite de omăt sau cu zăpada spulberată sub acțiunea vântului, au sporit tot mai mult îngrijorarea fermierilor privind compromiterea semănăturilor de toamnă. 

Click pe poza pentru galerie!

Specialiștii susțin că pe fondul menținerii temperaturilor minime scăzute ale aerului, situate frecvent sub pragurile biologice critice de rezistență ale plantelor agricole, dar mai ales pe terenurile fără strat protector de zăpadă, există, realmente, riscul deprecierii aparatului foliar prin brunificare și arsuri ale vârfului frunzelor.

 

BUZĂU 

„Mă tem pentru culturile mele!”

În județul Buzău, temperaturile au coborât frecvent până la -18oC. Vântul a bătut fără încetare, lăsând culturile dezvelite de stratul de protecție. „La ora asta nu putem spune cât de mult au fost afectate culturile sub acțiunea gerului. Solul este înghețat, așteptăm să se desprimăvăreze. Au fost câteva zile la rând foarte reci, la care s-a adăugat și diferența de la prânz, când temperaturile au înregistrat valori pozitive sau în jurul a zero grade. Plantele suferă un stres din cauza diferenței de temperatură, chiar dacă au încetat dezvoltarea și sunt în repaus vegetativ temporar. Mă tem pentru culturile mele”, ne-a declarat Gheorghe Tuzu, unul dintre cei mai experimentați fermieri buzoieni. Agronomul are semănate din toamnă 450 ha de rapiță, 350 ha cu orz și 1150 ha cu grâu. 

Potrivit fermierului, culturile au intrat la iernare bine dezvoltate, cerealele păioase sunt bine înfrățite, plantele având unu-doi frați bine dezvoltați. Rapița, semănată în epoca optimă, a fost fertilizată cu doze echilibrate. După 15 martie, va trece la fertilizarea de primăvară, utilizând pentru rapiță Sulfammo, un produs pe bază de azot cu eliberare treptată, produs de Timac Agro, și azotat de amoniu pentru culturile de orz și de grâu. 

În ferma lui Gheorghe Tuzu, reviziile și reparațiile utilajelor agricole se află în toi. 

 

BRĂILA

Controlul culturilor prin metoda monoliților

Florin Vizireanu, fermier din județul Brăila, trăiește aceste zile (ultima decadă a lunii ianuarie) cu inima strânsă. „Am luat zece monoliți din fiecare cultură semănată în toamnă, în ziua când a fost gerul cel mai mare, de -24oC. Am folosit ranga (cu hârlețul nici că se putea), solul este înghețat la mai bine de 15 cm în profunzime. Am inima strânsă că nu știu cum vor evolua plantele de cultură; în zilele următoare o să văd care este treaba, dacă au plecat în vegetație un cm este salvată cultura; dacă nu, asta este!”, ne-a declarat resemnat cultivatorul brăilean. 

Florin Vizireanu ne spune că în fiecare iarnă controlează semănăturile de orz, grâu și rapiță; el vrea să știe exact care este starea plantelor, perspectiva densității culturii, dar și gradul de îmburuienare, pentru a ști ce măsuri să întreprindă în primăvară. 

Fermierul a înființat 90 ha cu grâu, 60 ha de rapiță și 50 ha cu orz. Plantele au intrat bine în iarnă. Totuși, temerea lui e că orzul ar da semne de depreciere a aparatului foliar; la fel și rapița. Solele cultivate nu sunt acoperite de stratul protector de zăpadă. 

În ferma lui din județul Brăila, așteaptă să-i sosească îngrășămintele azotoase și când timpul va permite, le va administra. 

 

CĂLĂRAȘI

Rapiță cu probleme din cauza înghețului?!

În județul Călărași, tânărul Laurențiu Radu, student la Agronomie, nu părea deloc îngrijorat. Culturile de toamnă au intrat la iernat bine dezvoltate, iar zăpada a învăluit întregul câmp cultivat. „Cu câteva zile în urmă am mers în câmp să verificăm starea culturilor, am constatat că în sol sunt peste 3-4oC, stratul de nea are 25 cm. La noi încă e bine, dar cunosc fermieri care au pus rapița la timp și vor avea pierderi de producție pentru că a înghețat. Plantele s-au dezvoltat, au avut talia mare și au intrat târziu în repausul vegetativ, fiind surprinse de valul de ger”, a explicat tânărul agricultor. 

Laurențiu Radu a manifestat un optimism prudent în ceea ce privește culturile de toamnă. „Sigur, este un avantaj foarte mare pentru apropiata campanie de primăvară, fiind foarte multă zăpadă, va fi și apă din belșug în sol. Urmează să vedem ce se va întâmpla pe parcurs cu plantele. Agronomii au o vorbă. «Nu vezi cultura decât la final, când ai cules-o!» Se pare că ăsta este adevărul, înainte de recoltare te poți trezi cu o grindină și nu te-ai ales cu nimic”, opinează fermierul. 

Acesta a adăugat că va urma fertilizarea normală cu substanțe azotoase, de care au nevoie plantele ca stimul de creștere, cu o doză de 150 kg de N/ha, după care va fi aplicată o nouă lucrare de nutriție la sfârșitul primăverii. 

 

GALAȚI

„Nu am asigurat culturile!”

„Este primul an când nu am asigurat culturile, că nu mi-au ajuns banii! Am puțină teamă. Lucrez 200 ha de teren; am semănat 50 ha de grâu și 25 ha de rapiță. Culturile sunt frumoase, pe câmp este un picuț de zăpadă, vreau să cred că gerul nu a mușcat”, ne-a declarat Vasile Vlasie, fermier din Matca. 

Agricultorul prevede un an agricol bun; abia așteaptă să fertilizeze culturile, în mustul zăpezii. Până atunci, intenționează să depună un proiect în valoare de 60 mii euro și să doteze ferma cu o semănătoare și cu un combinator de ultimă generație. 

 

 

„VOM RENUNȚA LA PORUMB!”

În ferma viitorului agronom Laurențiu Radu, rapița ocupă 200 ha, orzul 400 ha, iar grâul 800 ha. „Anul acesta am decis să renunțăm la porumb; an de an cultivam peste 200 ha; e o cultură cu probleme: se fură și animalele sălbatice dau iama în lanuri. Noi nici nu știm cum să ne mai apărăm”, a susținut tânărul.


 

Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-14 februarie 2016

Vizualizat: 518 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?