Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Fabrica de ZAHĂR din Oradea se ÎNCHIDE

Publicat: 24 februarie 2018 - 00:48
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Scăpată de sub restricţia cotelor de zahăr impuse de UE, producţia de sfeclă din anul 2017 în România a cunoscut o dezvoltare faţă de 2016, atât ca suprafaţă cultivată (plus 3921 ha), cât şi ca randament (14,70% faţă de 13,65%) şi ca producţie de zahăr (178 mii tone faţă de 144,5 mii), în condiţiile în care, reamintim, România avea o cotă de puţin peste 104 mii tone de zahăr.

Creşterea suprafeţelor cultivate a fost stimulată de fabricile din Luduş (cu peste 1800 ha), Oradea (cu peste 700 ha), Bod (cu circa 900 ha) şi Roman (cu aproape 500 ha). Astfel, aşa cum se poate vedea şi în tabel, anul trecut s-au recoltat 26.480 ha cu o producţie medie de aproape 46 t/ha şi cu o digestie de 17,4%. Aport deosebit în ameliorarea producţiei de sfeclă şi de zahăr a avut-o Agrana Roman (aproape 52 t/ha şi 17,8% digestie) şi Tereos Luduş (17,78% digestie).
Încă suntem departe de media ţărilor vest-europene, cu tradiţie în cultura sfeclei de zahăr (Franţa, Germania s.a.), unde se obţin producţii frecvente de 75-80 t/ha (circa 15 tone de zahăr/ha), dar trebuie să remarcăm faptul că în România ultimilor ani s-a produs o puternică revigorare a sectorului datorită specializării fermierilor de sfeclă şi a politicii de selecţie a acestora de către fabrici prin Asociaţiile zonale şi Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă. Din moment ce în arealul celor patru fabrici există destui fermieri care produc an de an peste 65-70 t/ha, înseamnă că avem potenţial şi că prin investiţii în irigaţii - principalul factor limitativ la cultura de sfeclă - ne vom putea apropia de producţiile occidentale. De asemenea, trebuie să recunoaştem faptul că sprijinul cuplat a fost o pârghie esenţială în motivarea fermierilor de a nu abandona această cultură, ci, dimpotrivă, de a investi în dezvoltarea ei.
Numai că, odată cu abolirea cotelor şi liberalizarea preţului la zahăr, precum şi a presiunii preţului scăzut al zahărului din trestie pe piaţa europeană, procesatorii de sfeclă, în scopul obţinerii unor profituri substanţiale, intenţionează să reducă mult preţul la sfeclă sau chiar să suspende sau să închidă efectiv capacităţile de rafinare.

fabrica-de-zahar-oradea-1_b

Grupul german Pfeifer & Langen, fondat în anul 1870 cu sediul în Koln, deţine împreună cu Cristal Union din Franţa, sub marca Diamant, fabricile de zahăr din Oradea, Arad şi Carei, însă doar la Oradea se procesează sfeclă. Compania este al treilea producător de zahăr din Germania, după Südzucker şi Nordzucker. Mai operează în Polonia, Italia, Slovenia, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Croaţia, Cehia şi Ungaria. Are circa 2500 de angajaţi şi o cifră de afaceri de puţin peste un miliard de euro.
Pe motiv că materia primă (sfecla de zahăr) din România este prea scumpă şi că din această cauză a înregistrat, în 2016, pierderi de aproape 30 milioane de lei, Pfeifer & Langen a decis închiderea activităţii de contractare şi procesare sfeclă de zahăr începând din 2018.
În comunicatul de presă din data de 03 ianuarie a.c., manageriatul fabricii de la Oradea justifică această măsură astfel: "Regimul cotelor se încheie. (...) În acest context, noi credem cu tărie că succesul viitor al companiilor care produc zahăr se va decide mai ales la nivel de performanţă a portofoliului lor de produse, orientat spre o competitivitate din ce în ce mai ridicată. Anticipând acest lucru, facem următoarele modificări ale operaţiunilor noastre locale pentru a le susţine mai bine: relocarea producţiei locale de zahăr la alte fabrici din cadrul grupului Pfeifer & Langen şi separarea de fabrica Zahărul Oradea - prin această optimizare regională dorim să intensificăm utilizarea capacităţilor noastre de producţie şi să reducem costurile pentru clienţii noştri". Urmează apoi, în acelaşi comunicat, alte măsuri de restructurare a producţiei, prin care practic se înfiinţează la Oradea Pfeifer & Langen România, cu orientare doar pe activităţi de vânzări şi marketing.
Deşi alţi investitori români, inclusiv fermieri din zonă, au făcut oferte de cumpărare, nemţii au declinat toate ofertele şi au rămas fermi pe poziţie.

Un articol semnat de VASILE POP-SILAGHI

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi articolul din revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

 

Vizualizat: 183 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL Real Deal la Agro Oltenia
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?