Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Exportul cărnii de porc - potenţial de circa un miliard de euro anual

Publicat: 03 februarie 2012 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După o prohibiţie de şapte ani, Comisia Europeană a decis că de anul acesta fermierii români pot relua exporturile de carne de porc spre ţările europene. Reprezentanţi ai Ministerului Economiei estimează că, încă din primul an de export, fermierii ar putea aduce între 600 de milioane şi un miliard de euro

Click pe poza pentru galerie!

Conform Centrului Român de Modelare Economică (CERME), recenta plecare a fabricii Nokia creează un minus la export de 1-1,2 miliarde de euro. În mod poate surprinzător, golul cu pricina ar putea fi umplut prin reluarea exportului de carne de porc, potrivit experţilor din Ministerul Economiei.

După ce timp de şapte ani, Comisia Europeană ne-a interzis exportul cărnii de porc, de anul acesta, forurile europene au renunţat la aceste interdicţii. Desigur, totul se va face prin aplicarea unor reguli noi, care să garanteze respectarea condiţiilor internaţionale de securitate alimentară. Detaliile despre condiţiile impuse de CE urmează să le aflăm după publicarea deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Dincolo de aspectele tehnice propriu-zise, care n-au fost încă popularizate în totalitate, să vedem care este starea de spirit a producătorilor autohtoni. Dacă şi cu ce cantităţi de carne de porc pot ieşi unităţile noastre la export? Cum se prezintă, în acest moment, piaţa externă? Ce avantaje şi ce dezavantaje au românii comparativ cu occidentalii?

 

Avantajul nostru: costurile mici de producţie

„Fără îndolială, vestea reluării exportului de carne de porc este foarte îmbucurătoare. Pentru fermierii români, este un mare pas făcut înainte, care ar trebui să ne aducă multe beneficii”, ne-a declarat Cătălin Lăpuşte, director Belcrin Development. Acesta spune că, în principiu, compania pe care o conduce este pregătită pentru a exporta carne de porc.

„Ca şi companie, pot să vă spun că noi avem capacitatea de a exporta, deci suntem pregătiţi pentru export. Sigur că pentru a face acest lucru, prima dată trebuie să aplicăm la sistemul canalizat, potrivit legii. În clipa de faţă nu ştim cu exactitate foarte multe detalii despre condiţiile care trebuie îndeplinite, dar trebuie să aşteptăm publicarea legii şi apoi o să vedem”, ne-a declarat Cătălin Lăpuşte.

Directorul Belcrin Development apreciază că, în momentul de faţă, producătorii români ar putea vinde carne de porc chiar ţărilor din jurul nostru. „În opinia mea, cele mai atractive pieţe pentru exportul de carne de porc sunt Rusia, Grecia, fosta Iugoslavie, Bulgaria, Cipru, Belgia.

Apoi, ţări ca Spania, Italia, Belgia unde trăiesc mulţi români, constituie pieţe pentru exportul de produse finite. Noi, ca fermieri, acum am putea exporta jumătate din cantitatea pe care o prelucrăm, adică în jur de 40.000 de porci”, susţine Cătălin Lăpuşte.

Reprezentantul Belcrin Development consideră că atuurile celor care vor să iasă la export sunt costurile de producţie reduse. „Atuurile noastre, comparativ cu competitorii europeni, ar fi costul mai mic de producţie, preţul cerealelor, mai mic cu circa 20-30 la sută, forţa de muncă mai ieftină. Se ştie că, în costul total de producţie, cerealele reprezintă 70 la sută, deci avem un avantaj substanţial faţă de alţii”, a explicat Cătălin Lăpuşte.

Pe de altă parte, Cătălin Lăpuşte menţionează că fermierii vor mai avea de trecut câteva hopuri până la implementarea procedurilor de export, lucru care este aşteptat să se producă cât mai curând. „Până în momentul în care autorităţile nu vor stabili exact cum vor decurge procedurile de export, va fi o perioadă mai dificilă. Însă după ce vom depăşi perioada de tranziţie, cu siguranţă că lucrurile vor deveni mult mai simple”, a adăugat Cătălin Lăpuşte.

Belcrin Development deţine un efectiv de 80.000 de porci graşi anual, în două ferme distincte. „Capacitatea noastră totală ne permite să creştem 100.000 de porci graşi pe an. În plus, mai avem în proiect realizarea unui abator propriu”, a mai spus Cătălin Lăpuşte.

 

O şansă mare. Dar nu va fi uşor...

Din anumite puncte de vedere, orice fermier din România îşi poate încerca norocul pe piaţa externă. „Nu trebuie o pregătire specială pentru a face export. De fapt, ceea ce trebuie să facem este să ne găsim clienţi şi să avem produse competitive”, ne-a declarat Gheorghe Caruz, director al Complexului de Porci Brăila şi fost preşedinte al Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRC).

Tehnic vorbind, reprezentantul Complexului brăilean susţine că exportul presupune îndeplinirea anumitor condiţii: de calitate şi cantitate. În ceea ce priveşte capacitatea de export a unităţii din Brăila, Gheorghe Cruz ne-a declarat: „Noi sacrificăm 8000 de porci pe lună a câte 70 de kilograme animalul. Cantitatea asta poate merge fie la intern, fie la extern”.

Gheorghe Caruz consideră că fermierii se confruntă cu destule dificultăţi pentru a face export. „În primul rând, trebuie să ne gândim că noi nu existăm pe această piaţă, a ţărilor unde vrem să vindem marfa. Una este să fii cunoscut, alta să apari dintr-o dată spunând că vrei să vinzi şi tu carne de porc.

E vorba, vă daţi seama, de o reticenţă firească a beneficiarilor occidentali faţă de noi. Se întreabă oare cât suntem de serioşi, ce calitate avem etc.. Toate lucrurile de acest gen necesită timp şi bani, nimic nu se poate face peste noapte”, spune Gheorghe Caruz.

Pe de altă parte, Gheorghe Caruz susţine că producătorii români au o mare şansă de a exporta porci pe piaţa externă, mai ales acum când efectivele de animale din Europa sunt în scădere. „Actualmente, efectivele de porci din Europa sunt în scădere, atât din cauza crizei, cât şi din cauza creşterii preţurilor la cereale.

Cei care n-au avut stocuri, mă refer la momentul în care au explodat preţurile la cereale, au dat faliment peste noapte. Şi nu în ultimul rând, efectivele de porci au scăzut şi din cauza scandalului cu dioxina. Deci, ideea este că românii ar putea intra pe piaţa externă a cărnii de porc”, a precizat Gheorghe Caruz.

Dar să nu ne îmbătăm cu apă chioară, că nici noi, la o adică, nu stăm extraordinar de bine cu efectivele de suine. „În 1989, România avea 14,5 milioane de porci, în timp ce astăzi mai avem câteva milioane. Partea bună este că noi avem potenţial mare şi putem creşte”, susţine Gheorghe Caruz.

 

Condiţii egale de competitivitate 

Cristina Bodea, PR Manager al companiei Smithfield Prod, din judeţul Timiş, apreciază că fermierii români vor concura în curând cu fermierii europeni în aceleaşi condiţii de competivitate economică.

„Aprobarea Sistemului Canalizat (SC) de producere a cărnii de porc în România, destinată punerii pe piaţa din Uniunea Europeană, reprezintă o măsură absolut necesară pentru producătorii de carne de porc provenită de la porci care îşi au originea în exploataţii comerciale din România, pentru a putea participa cu carnea de porc românească la comerţul intracomunitar, în condiţii de competitivitate similare cu ceilalţi producători din UE.

Astfel se creează cadrul necesar pentru ca unităţile de producţie româneşti să poată intra în competiţie directă cu producători europeni de carne şi produse din carne, care operează cu volume importante, la un nivel de performanţă ridicat”, ne-a declarat Cristina Bodea.

Ceea ce înseamnă că, de acum încolo, teoretic vorbind, orice unitate românească poate exporta carne de porc dacă respectă cerinţele UE în materie. „De acum înainte, orice companie de profil, respectiv unităţi de producţie, din România poate aplica în vederea înscrierii la Sistemul Canalizat dacă respectă cerinţele UE cu privire la producerea şi comercializarea cărnii de porc (HACCP, biosecuritate, trasabilitate, analize de risc, sisteme de control şi monitorizare etc.)”, susţine Cristina Bodea.

Exportul oferă o nouă şansă fermierilor crescători de animale de a se remarca pe piaţa externă. Ba mai mult, „Pe termen lung, posibilitatea de a participa la comertul intracomunitar în cadrul Uniunii Europene va crea recunoaşterea valorii pieţei de export/comerţ intracomunitar şi cadrul potrivit pentru a continua dezvoltarea sectorului zootehnic şi industria alimentară din România”, a conchis Cristina Bodea.

 

În loc de concluzii

Cu toţii salutăm ridicarea interdicţiei pentru producătorii români, după ani de zile de aşteptări, timp în care România a pierdut pe mai multe planuri, mai ales prin lipsirea fermierilor români de beneficiile financiare rezultate direct din exporturi.

Acum, unităţile româneşti trebuie să se reinventeze pe piaţa externă, după ce ani la rând au lipsit, şi să dovedească faptul că sunt un partener comercial de încredere.

Există însă şi o veste bună: costurile autohtone de producţie permit realizarea unei rentabilităţi autentice pentru exportatorii profesionişti. Mai ales că, actualmente, efectivele de porci sunt în scădere în Europa, ceea ce este în avantajul nostru.


SMITHFIELD PROD, ÎN CIFRE

Din 2004, când a intrat pe piaţa românească, Smithfield Ferme a investit în operaţiunile sale din România peste 500 milioane USD. Astăzi, în România, compania are 48 de ferme active în judeţele Timiş şi Arad, construite în mare parte în regim green-field. Aici se cresc peste 50.000 de scroafe şi 850.000 de porci comerciali pe an. Societatea mai deţine şi două fabrici ultramoderne de nutreţuri combinate.

Fermele de creştere şi fabricile de producţie nutreţuri combinate sunt unităţi certificate prin Sistemul de management integrat (obţinând certificările pentru calitate ISO 9001:2008, mediu ISO 14001:2004 şi sănătate şi securitate ocupaţională OHSAS 18001:2007 şi ISO 22000 pentru siguranţa alimentului).

Smithfield Prod deţine cel mai mare abator din România cu o capacitate de producţie de 600 de capete pe oră, fiind situat pe locaţia fostului COMTIM, în judeţul Timiş.

Activând pe raza a peste 30 de comune şi oraşe, în judeţele Timiş şi Arad, activitatea de responsabilitate socială a Smithfield Ferme conţine şi o importantă componentă financiară, contribuind anual la dezvoltarea economică a zonei, prin aportul semnificativ la bugetul acestor localităţi, cu peste 5 milioane lei anual.

Valorile Smithfield Prod sunt siguranţa alimentară, responsabilitatea faţă de mediul înconjurător, înţelegerea specificului local şi sprijinul comunităţii locale în care îşi desfăşoară activitatea, dezvoltarea continuă a tehnologiilor folosite şi crearea unui mediu de lucru plăcut angajaţilor.

Vizualizat: 540 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?