Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Europorcul în 2013

Publicat: 20 februarie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Nu sunt un mare fan al predicțiilor sau proorocirilor în nici un domeniu al vieții noastre și, cu atât mai mult, al felului în care va evolua piața cărnii de porc în anul în care tocmai am intrat. Motivul este simplu: sunt atât de mulți factori care ar putea contrazice cursul logic al evenimentelor, încât valoarea unei predicții este, de cele mai multe ori, sub cea a unui banal buletin meteo pentru ziua de mâine

Click pe poza pentru galerie!

În privința sorții porcului European în 2013, totul a pornit de la Directiva Comisiei Europene nr. 88 din 2001, adică acum 12 ani. La vremea respectivă, România era încă foarte departe de momentul aderării la UE din majoritatea punctelor de vedere și, în consecință, nici nu ne interesau foarte mult aceste directive, pentru că erau pentru „alții”, nu pentru noi.

Dacă țările vechii Europe au avut peste 10 ani la dispoziție să se conformeze acestei legi, noi am adoptat-o doar în 2006 (Ordinul ANSVSA nr. 202/2006), cu puțin timp înaintea aderării. Realitatea e că România nu avea o problemă majoră cu cazarea scroafelor gestante în boxe comune, întrucât fermele noastre comerciale au fost construite, de la bun început, pe acest sistem.

Dovada e faptul că foarte puține ferme au fost nevoite să investească masiv în această trecere de la boxele individuale la cele comune, pentru scroafele gestante.

 

Care e stadiul aplicării directivei în Europa?

Ehei, aici sunt cu adevărat probleme mari! Dacă luăm în considerare cea mai recentă analiză a conformării statelor europene, publicată recent în Marea Britanie, constatăm că doar cinci țări au trecut integral la cazarea scroafelor în boxe comune, respectiv Austria, Suedia, Luxemburg, Estonia și Marea Britanie. Pentru britanici nici nu a fost foarte greu, în condițiile în care o mare parte a producției suine se derulează „pe pășune”.

Noi, împreună cu Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia și alte câteva țări est-europene ne aflăm la un nivel al conformării de peste 90%.

Însă, foarte grav este că în unele dintre țările Europei mari producătoare de carne de porc gradul de conformare este extrem de scăzut (Spania - 70%, Olanda - 65%, Germania - 50%, Franța - sub 40%).

 

De ce ne-ar interesa ce face Europa de Vest?

Dintr-un motiv extrem de simplu. Pentru că acestea sunt principalele țări din care noi ne acoperim deficitul de carne de porc și de purcei destinați îngrășării. Or, în cazul în care Comisia Europeană va decide că fermele neconforme nu-și vor putea vinde porcii decât în anumite condiții, restricționat, este posibil să asistăm la un fenomen similar celui petrecut exact acum un an, privitor la comercializarea ouălor ce provin din fermele dotate cu baterii.

Vă mai amintiți ce s-a întâmplat? În numai două săptămâni, prețul oului de consum a explodat, majorându-se cu peste 80%, și s-a menținut mult timp la un nivel anormal de mare.

Oare se va întâmpla la fel și cu carnea de porc? Nu se știe decât că cei de la Bruxelles se vor întruni în curând pentru a lua o decizie.

 

Posibile consecințe ale aplicării riguroase a directivei în 2013?

Sunt multe scenarii pe piață, unele mai optimiste, altele, dimpotrivă, alarmiste. Clar este faptul că impunerea conformării la această directivă a venit cum nu se putea mai prost pentru mulți dintre fermierii Europei, prin suprapunerea obligativității investițiilor peste o perioadă de criză financiară și a furajelor nemaiîntâlnită de mult timp.

Analiștii pieței cărnii de porc din Europa sunt de părere că, în 2013, efectele aplicării de la 1 ianuarie a celebrei directive ar fi următoarele:

• Scăderea producției de carne de porc cu 5-10%
Motivul evident este acela că mulți fermieri din vestul Europei - mai ales cei cu ferme de dimensiuni reduse - au decis deja, din motive financiare, să nu mai investească și vor renunța definitiv la activitățile de producție. De asemenea, trecerea la cazarea în grup a scroafelor deternimă o reducere a efectivului matcă din fermă, cu efecte evidente.

• Creșterea prețului cărnii de porc cu minim 10%
Această premoniție nu este altceva decât un efect logic al scăderii efectivelor matcă din Europa, scădere care, în septembrie 2012 era estimată de Uniunea Europeană la aproape 4% față de anul 2011. Un al doilea motiv ar fi cel precizat anterior, bazat pe un scenariu similar creșterii de preț la oul de consum de acum un an. Dacă luăm în calcul și previziunile pieței ingredientelor furajere, o asemenea creștere de preț la carnea de porc devine și mai probabilă, cel puțin pe termen mediu.

• Creșterea prețului purceilor destinați finisării
Și acesta este tot un efect logic al scăderii efectivului matcă la nivel european, deoarece oricât de rapidă ar fi ameliorarea prolificității scroafelor este greu de crezut că aceasta va fi în măsură să acopere deficitul de scroafe din fermele Europei. Ca atare, scroafe mai puține înseamnă purcei mai puțini și, implicit, un preț de achiziție mai ridicat.

• Creșterea competiției între procesatori și retaileri în achiziția de carne marfă
După cum putem constata, marile lanțuri de magazine apelează tot mai mult la ceea ce numim „brand privat”, adică achiziția de carne și procesarea ei sub cele mai variate forme - în facilitățile proprii - și comercializarea ei directă, la prețuri foarte mici. Acest demers este defavorabil companiilor specializate în procesarea cărnii, pentru că e greu de crezut că vor face față supermarketurilor din perspectiva costurilor.

Ca atare, se preconizează o amplificare a competiției pe achiziția de carne, într-un context în care producția e în scădere.

• Transferul creșterii de preț către consumatori
Cred că este evident pentru toată lumea că toate efectele expuse anterior se vor răsfrânge - mai devreme sau mai târziu - asupra consumatorului final. Or, într-o Europă cu mari probleme financiare, cu șomaj în continuă creștere și un consum în scădere, un asemenea trend ar putea avea efecte sociale și politice majore.

• Posibila creștere a importurilor de carne de porc în UE
Reducerea producției combinată cu o posibilă reducere a taxelor vamale ar putea conduce și la o creștere a importurilor. Totuși, acest scenariu e mai puțin plauzibil în contextul în care fermierii și consumatorii europeni solicită ca deschiderea importurilor să se facă doar către țări în care se respectă standarde similare de bunăstare a porcilor.

Riscul creșterii importurilor scade și mai mult în contextul în care consumul europenilor de carne de porc nu va crește semnificativ în următorii ani, chiar dacă azi e pe locul întâi în preferințele consumatorilor.

• Posibila concentrare și zonare a producției
Unii analiști consideră că producția de carne de porc va intra într-un proces masiv de concentrare și zonare.

Concentrarea este de acum o certitudine dovedită prin creșterea permanentă a dimensiunii fermelor, în timp ce zonarea vizează alt scenariu. Se consideră că țările din nordul și vestul Europei sunt mult mai specializate în reproducția suinelor, în contextul în care densitatea porcilor la hectar este exagerată. De aceea, se previzionează că purceii produși acolo ar putea fi îngrășați și sacrificați în estul Europei unde, de altfel, și densitatea la hectar este mai mică.

Factorul limitativ este însă tot unul legislativ, având în vedere că Uniunea Europeană dorește să reglementeze mult mai strict transportul pe distanțe lungi a porcilor, evident, tot din motive de bunăstare, dar și pentru limitarea riscului răspândirii bolilor cu impact economic major.

Dacă la toate acestea adăugăm și faptul că, nu peste mult timp, se va pune în discuție interzicerea castrării masculilor și a tăierii cozilor/colților, putem să ne facem o idee asupra vremurilor care se aștern înaintea noastră.

De aceea, aș încheia cu un îndemn pe cât de celebru pe atât de ignorat în vâltoarea vieții:
„Cel ce are urechi de auzit, să audă!” (Luca 8,4-8,II-15).


CE CONȚINE DIRECTIVA 2001/88/EC?

În principiu, directiva prevedea - într-o primă versiune - standardele minime ale protecției porcinelor, referindu-se la câteva principii de bază, și anume:

• Stabilirea unor suprafețe minime disponibile per cap de animal, diferențiat pe greutate corporală și categorie de vârstă sau biologică (porci la îngrășat sau efectiv matcă);
• Dimensiunile minime ale laturilor boxelor comune;
• Dimensiunea fantelor grătarelor în funcție de vârsta/ greutatea animalelor;
• Obligativitatea întreținerii femelelor în grupuri, cu excepția scroafelor din maternitate și a celor aflate în primele 28 de zile de gestație;
• Acces permanent la apă, furaj și materiale ocupaționale;
• Pregătirea personalului în direcția respectării bunăstării animale.

Vizualizat: 506 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?