Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Eroziunea solului accelerează schimbările climatice

Publicat: 20 aprilie 2020 - 19:03
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Există de trei ori mai mult carbon în sol decât în atmosferă iar acesta este eliberat prin despăduriri necontrolate şi prin practici agricole deficitare, se arată într-un raport IPBES, consultat de BBC, care va fi publicat în luna mai.

Platforma Interguvernamentală pentru Biodiversitate şi Servicii Ecosistemice (IPBES), entitate aflată sub umbrela ONU, susţine că aceste cauze alimentează şi mai mult efectul schimbărilor climatice şi pot compromite ambiţiile privind siguranţa alimentară a unei populaţii globale în creştere.

Eroziunea solurilor este un fenomen de care ne-am lovit tot mai des în ultimii ani, iar cauzele sunt în primul rând asociate cu degradarea provocată de utilizarea excesivă a echipamentelor grele în agricultură, dar poate fi pusă şi pe seama supra-udării terenurilor. Prin aceste intervenţii ale omului, este pusă în dificultate însăşi dezvoltarea plantelor.

sol-degradat_b"Aproximativ 3,2 miliarde de oameni din toată lumea au de suferit din cauza solurilor degradate. Asta reprezintă aproape jumătate din populaţia lumii. Pierdem din sol carbonul organic şi acest lucru subminează productivitatea agricolă şi contribuie la schimbările climatice. Trebuie neapărat să restabilim solul degradat de noi", avertizează prof. Sir Bob Watson, preşedintele IPBES, grup care studiază beneficiile naturii pentru oameni.

Guvernele s-au concentrat asupra schimbărilor climatice mult mai mult decât s-au concentrat pe pierderea biodiversităţii sau pe degradarea terenurilor, deşi toate trei sunt la fel de importante pentru bunăstarea umană. Doar 3% din suprafaţa planetei este considerată a fi teren arabil şi se estimează că anual 75 miliarde de tone de sol fertil se pierd prin procesul de degradare a terenurilor.

Există anumite incertitudini cu privire la nivelul exact al degradării globale a solului, dar se ştie clar că cele mai sensibile regiuni ale lumii sunt America de Sud, unde pădurile sunt tăiate fără control, Africa Sub-Sahariana, India şi China.

Vizualizat: 1015 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?