Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Emoţii mari la startul culturii de rapiţă

Publicat: 21 noiembrie 2014 - 10:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Speranţa că vom avea o toamnă liniştită din punct de vedere meteorologic şi fără atac de dăunători la rapiţă a fost deşartă 

Click pe poza pentru galerie!

În sud-estul şi în estul ţării, primele două decade ale lunii septembrie s-au dovedit a fi secetoase, mulţi fermieri preferând să nu semene rapiţa. Cei care s-au încumetat - puţini la număr - şi au semănat-o la sfârşitul lunii august, imediat după ploile survenite în ziua de 24, au înregistrat o răsărire uniformă a culturii. În ultima decadă a lunii septembrie, tocmai când părea că se repetă istoria din toamna secetoasă a anului 2011, au venit şi ploile mai bogate (peste 20 mm în majoritatea zonelor din sud-est). Mulţi fermieri au mizat pe o toamnă lungă şi au semănat rapiţa la câteva zile după aceste precipitaţii. 

 

Iarna şi-a arătat colţii de timpuriu în agricultură

La jumătatea lunii octombrie, cel puţin în zona de sud-est a ţării, aveam atât culturi de rapiţă mai avansate în vegetaţie (foto 1 - 17 octombrie), dar şi culturi abia răsărite (foto 2 - 17 octombrie). Cei care au mizat pe o toamnă lungă şi caldă, au considerat că au tras „lozul câştigător”. Până pe 21 octombrie temperatura maximă a aerului depăşea 20oC, iar minimele, 12oC. Dar natura a ţinut să ne readucă aminte încă o dată că este imprevizibilă. După 23 octombrie vremea a intrat într-un proces de răcire, iar în unele judeţe din zona de nord-est a ţării, pe 24 octombrie, şi în unele judeţe din zona de sud a ţării, pe 25 octombrie, a început să ningă!!! În ultimii 26 de ani, în sudul ţării nu s-a mai întâmplat să ningă de Sfântul Dumitru. Pe 26 octombrie 2014, culturile de rapiţă, indiferent de stadiul de dezvoltare, se aflau sub un strat de zăpadă de câţiva centimetri (foto 3 - 27 octombrie). Zăpada s-a menţinut şi în dimineaţa zilei de 27 octombrie.

 

Vremea ca vremea, dar cum gestionăm dăunătorii?

Deşi s-a acordat o derogare pentru două insecticide la tratamentul seminţelor de rapiţă (Modesto 480 FS şi Nuprid Al 600 FS), din păcate, nu toţi fermierii au putut efectua la timp această operaţiune, deci au utilizat sămânţă netratată. Ca urmare, în zonele de sud, sud-est şi vestul ţării, mulţi fermieri au avut probleme cu atacul larvelor viespii rapiţei (Athalia rosae). Iniţial, larvele rod faţa inferioară a frunzelor, apoi întreaga frunză, formând găuri rotunde sau ovale, acesta fiind atacul caracteristic (foto 4 - 13 octombrie). Dacă în vegetaţie nu se intervine la timp cu un insecticid, atunci când se atinge pragul economic de dăunare (PED), atacul poate evolua, larvele rod frunzele până la scheletuire şi ne putem trezi cu un lan defoliat şi cu o rezervă a dăunătorului mai ridicată în anul care vine. 

În ultimele două decade ale lunii septembrie, dar şi în prima decadă a lunii octombrie, s-a înregistrat un zbor intens al adulţilor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). În luna octombrie, în câmpul experimental de la INCDA Fundulea s-a constatat prezenţa larvelor fluturelui alb pe plante de rapiţă aflate în primele stadii de dezvoltare (foto 5 - 10 octombrie). Dacă evoluţia condiţiilor climatice ar fi fost în continuare favorabilă (vreme caldă şi secetoasă), atacul larvelor ar fi putut duce la scheletuirea frunzelor. Scăderea temperaturilor şi episodul de iarnă de la sfârşitul lunii octombrie par a stopa, pentru moment, atacul acestui dăunător. 

În zona de vest a ţării, unii fermieri s-au confruntat cu atac ridicat al larvelor de buha verzei (Mamestra brassicae). Cei care nu au intervenit la timp cu un tratament în vegetaţie la atingerea PED-ului (2-3 larve m2) pot avea minusuri de recoltă. 

În schimb, atacul puricilor de pământ (Phylotreta spp.) şi al puricilor cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) a fost slab sau moderat, deşi ar fi trebuit să fie favorizat de condiţiile meteorologice, în special de cele din primele două decade ale lunii septembrie. O posibilă explicaţie este faptul că în multe zone din sud sau din sud-est, plantele de rapiţă au răsărit un pic mai târziu, din cauza secetei, iar după ce au răsărit, condiţiile meteo au diminuat atacul puricilor. 

 

Combatem rozătoarele sau ne asumăm o pierdere „calculată”?

Vetrele de atac au apărut încă de la sfârşitul lunii septembrie, iar la mijlocul lui octombrie creşteau de la o zi la alta. În solele de rapiţă cu samulastră de grâu neerbicidată, rozătoarele consumau şi plantele de grâu, şi rapiţa (foto 6 - 27 octombrie). Atacul rozătoarelor s-a înregistrat atât pe solele în care s-au efectuat lucrările clasice ale solului (inclusiv arătură), cât şi pe cele prelucrate în sistem minimum-tillage. 

Fiind toamnă, berzele au migrat spre zări mai calde, aşa că, din păcate, în această perioadă nu le pot da „o mână de ajutor” fermierilor. Un ajutor real este eliberarea unei autorizaţii temporare, de maxim 120 de zile, pentru folosirea la combaterea şoarecilor de câmp (Microtus arvalis) a produsului Redentin 75 RB (clorofacinona 75 mg/kg), deţinătorul omologării fiind o companie din Ungaria. Redentin 75 RB se poate folosi pentru culturile însămânţate în această toamnă, atât la cerealele păioase, cât şi la rapiţa de toamnă, dar se poate aplica şi în livezi. Pentru cereale sau rapiţa de toamnă, produsul se poate folosi în două moduri, fie la galerie, în acest caz doza este de 6 kg/ha, fie pe întreaga solă, cu echipamente terestre, condiţia fiind ca terenul să fie acoperit cu cultură mai mult de 80%. În acest al doilea caz, doza de aplicare este de 20-40 kg/ha. În cazul livezilor, produsul se poate aplica numai la galerii, doza de aplicare fiind de 6 kg/ha. Pe parcelele pe care s-a aplicat acest produs trebuie să fie amplasate plăcuţe de avertizare, inscripţionate cu textul „Teren otrăvit”. De asemenea, este interzisă folosirea acestei substanţe în gospodăriile populaţiei. 

Fermierii sunt de părere că posibilitatea aplicării acestui produs cu echipamentele terestre este un mare avantaj, însă preţul lui este un mare dezavantaj. Unii fermieri au spus că preferă să aibă o pierdere „calculată” de cultură decât să încarce costul de producţie la hectar. Din punct de vedere economic, e posibil ca fermierii să aibă dreptate. Dar ciclul biologic al rozătoarelor nu ţine de contabilitate, ci de de legile naturale, iar dacă au ocazia, se înmulţesc în continuare, existând riscul ca populaţia să crească numeric şi mai mult în anii care vin.

Cam acesta a fost tabloul climatic şi cam aşa au evoluat dăunătorii la cultura rapiţei, până pe 27 octombrie. Ce se va întâmpla în continuare? Prognozele meteo indicau o încălzire a vremii. Rămâne de văzut, după topirea zăpezii din câmp (acolo unde a nins), cât de afectate au fost plantele de rapiţă răsărite în luna octombrie sau cele care au înregistrat întârzieri în vegetaţie din cauza atacului dăunătorilor sau din cauza acestui eposid de frig. Nutrim speranţa că vom avea parte de un noiembrie mai liniştit. 

 

Emil GEORGESCU

INCDA Fundulea

Vizualizat: 540 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?