Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

E vremea secerișului

Publicat: 16 iunie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• unii strâng orzul, alții... apa din lanuri! 

Click pe poza pentru galerie!

Iunie, luna secerișului, a găsit fermierii din teritoriul agricol al țării pregătiți să finalizeze ultimele intervenții de întreținere a culturilor de toamnă și să declanșeze secerișul orzului. În județele cu nivel pluviometric ridicat se înregistrează întârzieri majore în derularea lucrărilor agricole de sezon. 

 

BRĂILA

Starea de vegetație a culturilor este bună spre foarte bună! 

În județul Brăila, în prima decadă a lunii iunie erau finalizate toate lucrările din campania agricolă de primăvară pentru înființarea culturilor de prășitoare. „Sigur că au fost și mici probleme din cauza ploilor din lunile aprilie și mai, dar cu toate acestea, producătorii agricoli brăileni, prin dotarea de care dispun și prin aplicarea cu acuratețe agronomică a tehnologiilor de cultură, au reușit să finalizeze însămânțarea a peste 80 de mii de hectare de porumb, undeva la 75 mii hectare de floarea-soarelui și 25.470 hectare de soia. De asemenea, au fost înființate și circa 6.000 hectare de orez”, ne-a declarat Traian Cișmaș, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Brăila. 

Potrivit oficialului brăilean, starea de vegetație este bună spre foarte bună. „Mici probleme înregistrăm la cultura orzului, unde pe mici suprafețe, din pricina vântului, mai ales în zona Bărăganului, dar și din cauza administrării necontrolate a azotului, se constată aplecarea tulpinii plantelor”, a precizat Traian Cișmaș. 

În funcție de evoluția factorilor climatici, în anumite ferme unde cultura de orz a fost înființată în epoca optimă și unde s-au folosit soiuri extratimpurii și timpurii și s-au respectat tehnologiile, combinele pot intra la recoltarea producției anului 2016 la jumătatea lunii iunie.

 

GIURGIU

Combinele pregătite să intre în lanurile coapte

La începutul lunii iunie, la Agrozootehnica din Mihăilești, județul Giurgiu, procesul vegetativ al culturilor agricole se desfășura în condiții optime. Inginerul Gheorghe Nițu, care timp de 60 de ani lucrează în agricultură și o face cu pasiune, după cum ne spune, este mulțumit. „Acum facem insectizarea la cultura de mazăre și ultimele tratamente la culturile prășitoare de primăvară. La păioasele de toamnă, le-am terminat și pregătim combinele pentru recoltat. Dacă vremea nu se schimbă, în jur de 10-12 iunie intrăm la recoltatul orzului”, ne declara fermierul cu câteva zile înainte de data stabilită pentru începutul secerișului. Exploatația agricolă giurgiuveană însumează patru mii de hectare pe care aplică un asolament de cinci ani, respectat cu rigurozitate. Aflăm că în structura de culturi, rapița ocupă 22 de procente, cerealele păioase, respectiv, orz și grâu, 35-37 la sută, loturile semincere între 10 și 15 procente, iar pe restul suprafeței cultivă porumb, floarea-soarelui, soia și mazăre, utimele două culturi având o pondere mai redusă. Dat fiind faptul că sistemul de irigații nu este funcțional.

 

Genetica autohtonă confirmă

Gheorghe Nițu cultivă, în general, grâu și orz din soiuri românești, care sunt ceva mai bine aclimatizate pentru sudul țării, potrivit spuselor sale. Genetica de la Institutul Fundulea își exprimă plenar potențialul de producție în condițiile unei tehnologii intensive, dar aplicată după manual. De aceea, recoltele anuale de boabe se învârt în jurul a 7.000 kg/ha. „Putem spune că avem o strategie a costurilor; nu ne aventurăm în cheltuieli inutile, acestea sunt cam la nivelul anului trecut, e drept că am făcut un tratament în plus la grâu”, a precizat fermierul.

 

TULCEA

Culturi sub ape. Fermierii, cu barca prin lanuri!

Fermierii tulceni se confruntă cu excesul de umiditate. Din această pricină, lucrările campaniei agricole au fost sistate pentru o perioadă de timp. „Ne-a plouat extrem de mult, în două nopți, de la începutul lunii iunie am avut 150 litri pe metrul pătrat, încât ne plimbăm acum cu barca prin lanuri. Pe unele parcele apa are jumătate de metru”, ne-a declarat cu mare amărăciune în glas Liviu Precup, liderul Asociației Fermierilor din Tulcea. În ferma lui, producătorul agricol a pus la lucru excavatoarele și alte utilaje grele de intervenție, pentru a drena și a elibera câmpurile de excesul de umiditate. Agronomul lucrează o suprafață de teren de peste două mii de hectare, iar asociația, vreo 16 mii. După primele estimări, aproximativ 70 la sută sunt afectate de surplusul de apă. Zona cea mai calamitată este cea din jurul comunei Smârdan. Liviu Precup a trimis pe cineva cu avionul pentru a face instantanee foto și să evalueze pagubele. „Dacă reușim să scoatem repede apa din cultură, ar fi bine, problema este alta: s-a încărcat la prea plin rețeaua de canale de desecare. În bălțile Văcărenilor și Smârdanului, sistemul este pornit, dar nu face față; plus că apar și viiturile de pe versanți”, a susținut fermierul. 

PRAHOVA

Un an agricol foarte greu

Și pentru producătorii agricoli din această parte de țară 2016 este un an agricol foarte greu. ”Ne-au omorât ploile, zi de zi curge de sus! Nu am terminat treaba în câmp, mai am de erbicidat la porumb, floarea de prășit, mai am de semănat niște soia!”, ne-a declarat cu vocea stinsă fermierul Adrian Mocanu.

În ferma prahoveanului, întinsă pe o mie de hectare, culturile sunt pline de buruieni. Fermierul nu a avut cum să intre nici la efectuarea tratamentelor. Semănăturile de toamnă ocupă aproape șase sute de hectare, restul solelor sunt acoperite cu prășitoarele de primăvară.

 

OLT

Mulțumiți, agricultorii așteaptă coacerea holdelor

Culturile agricole din județul Olt se prezintă, în general, destul de bine pentru perioada calendaristică la care ne aflăm. Economistul Ilie Popescu, președintele Ligii Producătorilor Agricoli Olt, ne spune că fermierii din partea de nord a județului abia au finalizat semănatul culturilor prășitoare la sfârșitul primei săptămâni a lunii iunie. „Cine și-a făcut bine treaba în câmp, trebuie să se aștepte la rezultate de producție foarte bune. Eu am semănat în acest sezon 1.300 ha de grâu, 530 ha de rapiță, 200 ha cu floarea- soarelui, 550 ha de porumb și 230 ha cu soia. Sunt mulțumit, anul agricol promite o bună recoltă!”, ne-a declarat fermierul. Acesta se pregătește pentru erbicidare la porumb și la floarea-soarelui, dar și pentru ultima fertilizare cu nitrocalcar - în doză de 350 kg/ha la floare și de 500 kg/ha la porumb. 

De asemenea, după aprecierile lui Ilie Popescu, în jurul datei de 1 iulie va intra la secerișul orzului. Până atunci, combinerii Filip Constantin, Tudor Anicuță, Marian Nicolescu, Vlad Dumitru și Marian Cârjaliu au destul timp să pregătească cele cinci mașini de adunat producția acestui an.

 

BACĂU 

Cultivatorii moldoveni sunt prudenți 

În urma frontului de ploi din luna mai, stadiul de vegetație atins de culturile agricole din județ este unul satisfăcător, apreciază inginerul Daniel Ciobanu, liderul Asociației Județene a Producătorilor Agricoli Bacău și vicepreședinte LAPAR. “Cerealele păioase, rapița și floarea-soarelui se dezvoltă în condiții mulțumitoare, oferă ceva speranțe, dacă am mai avea o ploaie în perioada următoare, spunem că facem și porumb. Suntem prudenți, în stadiul ăsta de vegetație culturile promit, numai să nu vină cele două luni de secetă cruntă anunțate de meteorologi”, ne-a declarat fermierul, care se afla în câmp la prășit. „Suntem la prașila mecanică a florii-soarelui, că nu mai putem să erbicidăm, supraveghez calitatea lucrării executate de cele trei utilaje tractate. Sunt un pic încurcat, nu am putut intra de dimineață în lucru, ci aproape de prânz, după ce a început să bată vântul și s-a mai zvântat solul. Mai avem de erbicidat porumbul, de fertilizat. Și colegii mei sunt în urmă cu lucrările, unii nici nu au apucat să aplice tratamentele la grâu”, a precizat fermierul, cu gândul la mitingul de protest de a doua zi (7 iunie a.c.) din Capitală, unde va fi prezent. 

În zona exploatației sale, în luna martie deficitul de apă în sol era de 2.000 mc la hectar. Încă nu s-a refăcut în totalitate rezerva. Terenul este variat, sunt soluri nisipoase, argiloase, grele; în funcție de acestea și de plantele de cultură folosește nictrocalcar, azotat, uree, cam 80 kg substanță uscată la hectar.

 


SISTEMUL DE DESECARE - DRENAJ E DEPĂȘIT DE SITUAȚIE

Stațiile de desecare din zonele afectate de excesul de precipitații și de viituri, în județul Giurgiu, sunt ca vai de mama lor, nu mai au motoare, canalele nu s-au mai decolmatat de foarte mult timp și nu mai permit apei să ajungă la stație, iar ANIF Tulcea și fermierii din zonele inundate dispun de utilaje insuficiente pentru decolmatare. 

„Cu desecarea nu se ocupă nimeni; nu s-a dat nici o lege în sensul acesta, nu se adună banii, toată treaba se lasă pe ODD (organizațiile de desecare și drenaj). Spre exemplu, într-o baltă de peste 30 mii de hectare, noi, care ne-am organizat în ODD, avem vreo șase mii de hectare preluate de la ADS, iar restul sunt terenurile comunelor și alte micilor fermieri, cu suprafețe de câteva hectare! Dacă nu se ia măsura să se perceapă banii de cotizație de la toți, nu are cum să se rezolve treaba. Eu sunt președinte la un ODD, noi, cei pe structura fostului IAS plătim cotizație, dar nu pot să mă duc la poarta omului să-i cer bani și nu am cum să-l silesc să-mi plătească”, ne-a declarat Liviu Precup.



SUBVENȚIILE SĂ VINĂ PÂNĂ LA DATA DE 31 DECEMBRIE A ANULUI DE PLATĂ! 

Nemulțumirea majoră a fermierului Gheorghe Nițu este legată de întârzierea banilor cuveniți agricultorilor. „Subvențiile nu vin la timp; nu mă refer la dimensiunea lor, ci la faptul că nu vin la timp și este o mare carență a agențiilor de plăți, care ar trebui zguduite foarte bine de Ministerul Agriculturii. Sunt convins că aici este o lipsă de responsabilitate a funcționarilor. În anul de plată ar trebui dați banii până la 31 decembrie. Sunt membru LAPAR și vrem să propunem acest lucru, să schimbăm datele, nu se poate ca APIA să se lăude cu faptul că dă subvențiile pe anul trecut la 20 iunie a.c.!”, ne-a declarat, un pic furios, Gheorghe Nițu. Și a continuat în ... „do major”: „Noi, fermierii, suntem oameni care facem agricultura din pasiune, puținul ăsta pe care-l avem de primit să vină la timp. Ne angajăm la niște credite, nu putem sta la mâna fiecăruia, că nu-i merge softul, că nu și-a făcut programul, că a negociat prost”. 


 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.11(172) 15 - 30 iunie 2016

Vizualizat: 714 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?