Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dublarea producţiei e posibilă!

Publicat: 23 noiembrie 2017 - 17:32
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Wageningen din Olanda şi-au propus nici mai mult nici mai puţin decât dublarea producţiilor la culturile de câmp, prin intermediul variaţiilor genetice naturale, care ar putea stimula fotosinteza plantelor.

Potrivit ambiţiosului proiect de cercetare, utilizarea mai eficientă a procesului de fotosinteză ar însemna automat o creştere a randamentelor, dar şi posibilitatea de a permite plantelor de a capta mai mult dioxid de carbon din aer în sol. Aceasta reprezintă un pas important pe drumul lung spre soluţionarea provocărilor alimentare globale şi realizarea obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Echipa de cercetători a demonstrat că Arabidopsis thaliana (o plantă comună), cunoscută sub denumirea populară de gâscariţă, conţine diferite gene care au proprietatea de a se adapta la schimbările de lumină la care sunt expuse plantele, studiul fiind publicat în revista Nature Communications.

Arabidopsis_thaliana_bO genă a fost deja studiată în detaliu. Este vorba de gena implicată în adaptarea cloroplastelor la schimbările de lumină. Datorită unei variaţii în această genă, unele plante din familia gâscariţei pot face faţă mai uşor variaţiilor de lumină (diferenţa dintre o zi înnorată şi o zi însorită, de exemplu). Dar cum genele pentru fotosinteză apar în aproape toate speciile de plante, oamenii de ştiinţă olandezi se aşteaptă ca o variantă similară să fie găsită în multe alte culturi de câmp.

Descoperirea arată că este posibilă îmbunătăţirea fotosintezei pe baza variaţiilor genetice naturale, ceea ce a fost pus la îndoială până acum. Pe termen lung, reproducerea pe o fotosinteză îmbunătăţită ar putea genera creşterea producţiei, folosind aceeaşi cantitate de sol, apă şi nutrienţi.

Plantele au nevoie de lumină pentru a transforma dioxidul de carbon şi apa în zaharuri şi oxigen. Zaharurile constituie baza şi sursa de energie pentru toate substanţele pe care o plantă le produce pentru a creşte. Dar plantele pot răspunde diferit la lumină, aşa cum se arată în eficienţa fotosintezei lor. Strămoşii culturilor pe care le consumăm astăzi aveau nevoie de această variaţie pentru a face faţă condiţiilor diferite în care au crescut. Le-a permis să se dezvolte atât în lumina soarelui, cât şi în umbra altor plante.

Dacă o plantă este expusă brusc la prea multă lumină, ea trebuie să se adapteze la noua situaţie. Studiul efectuat de oamenii de ştiinţă de la Wageningen arată că plantele care se pot adapta mai rapid la condiţiile de lumină în schimbare vor putea utiliza mai eficient apa şi nutrienţii disponibili, producând în cele din urmă un randament mai ridicat.

Arabidopsis thaliana a fost prima floare al cărei genom a fost decodificat şi este folosită ca organism-model în cercetarea biologică şi moleculară.

Vizualizat: 828 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?