Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Donau Soja la Secuieni

Publicat: 31 august 2017 - 14:58
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 3 august a.c., pe terenurile Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Agriculturii Secuieni, în județul Neamț, 40 de soiuri de soia au fost prezentate în toată plenitudinea lor, prin intermediul asociației Donau Soja.

Așa a fost să fie ca la Secuieni, în fieful doamnei Elena Trotuș, să se întâlnească pentru prima dată în același loc organizatorii celor trei platforme Donau Soja de anul acesta dar și din ultimii trei-patru ani. Viorel Nica, administratorul Agrichim Fetești, s-a întâlnit cu regele soia al României, cercetătorul Eugen Mureșanu de la SCDA Turda, în biroul directorului SCDA Secuieni, cercetătorul Elena Trotuș. Nu am scăpat ocazia de a-i surprinde într-o fotografie de album. Alături de Dragoș Dima, președintele Donau Soja, care este principalul „vinovat” de aceste platforme. Apoi, pe lângă acest exemplu de întâlnire de gradul trei, să nu-l uităm pe cercetătorul de la INCDA Fundulea, specialist în agricultura ecologică, Ion Toncea sau pe Vasile Lungu, unul dintre stâlpii agriculturii, așa cum l-a descris de curând un alt mare fermier moldovean (Dumitru Avădănii din Manoleasa).
La Secuieni am avut bucuria să-l reîntâlnesc pe colegul nostru, vicepreședinte al Federației „Cartoful” din România, Vasile Pop-Silaghi, dar și pe Alex Molodoi, administrator al Grupului Almos, un alt mare fermier cu aplecare spre cercetarea aplicată. Precum și pe Galina Leasenco, reprezentantul Donau Soja în Republica Moldova. Au participat și mulți tineri profesioniști, atât din cercetare, cât și de la firmele furnizoare de inputuri.

 fotografie-de-album_b

Foto de album: (de la stg. la dr.): Eugen Mureșanu,  Dragoș Dima, Elena Trotuș și Viorel Nica

Nevoia de proteină vegetală de calitate unește Europa...
...Nu numai în intenții, ci și în realizări. Am văzut iarna trecută la Congresul Donau Soja de la Budapesta cum acest interes tinde să se dezvolte și dincolo de soia pentru boabe. Respectiv la mazărea și chiar la fasolea pentru boabe ca plante leguminoase capabile să ofere proteină de cea mai bună calitate. Iar Donau Soja România aplică la o scară reală aceste deziderate, făcându-se punte între cei care au nevoie de proteină și fermieri, dar și între fermieri, cercetători și producătorii de inputuri. Toate acestea pentru ca fermierii să poată avea un suport tehnico-științific palpabil. Tocmai de aceea, așa cum afirma un fermier mare, „aceste platforme sunt o mană cerească”. Aproape că fermierii au totul pe tavă: variante cu densități, cu distanțe între rânduri, cu diverse tehnologii de fertilizare și bacterizare dar și variante de control al bolilor și dăunătorilor. Toate acestea aplicate la nivelul a 40 de soiuri de soia create într-o multitudine de zone ale Europei (Franța, Germania, Austria, Serbia etc). Dar, cel mai mult, aceste platforme sunt un motiv serios de întâlnire între oamenii cu aplecare asupra acestei plante. Cercetători, fermieri, promotori și, de ce nu, ziariști. Fiecare în parte cu o anumită cantitate de informații de pus pe masă. Dar, peste toate aceste „borne” umane, soia a fost vedeta. Iar discuțiile surprinse între fermieri, cercetători și profesioniștii din companiile prezente spre susținerea fenomenalei soia (Adama, BASF, Euralis, Naturevo, Summit Agro, Saaten Union sau Yara) sunt de pus într-un compediu al culturii de soia convențională. Toate aceste discuții, despre secrete ale unei culturi reușite de soia, venite din partea celor mai în măsură să le împărtășească, nu le poți întâlni fără aceste manifestări. {i uneori te simți prea mic într-o astfel de lume în care dintr-un singur bob de soia se pot obține și peste două sute de boabe. Mult mai bine decât la orice joc piramidal!
Cât privește detaliile tehnice prin care aceste minuni se pot produce, cât și despre soiurile prezente în platformă împreună cu soluțiile tehnologice folosite, acestea toate vă vor fi prezentate de colega mea Petronela Cotea Mihai, care este și redactor la Radio România Iași. Bineînțeles că tot în revista Ferma, revista care informează agricultura!

Articol publicat în revista Ferma nr. 15(198), 1-14 septembrie 2017

Vizualizat: 651 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?