Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Din piatră seacă nu crește nici poamă acră!

Publicat: 09 mai 2016 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La ultima întâlnire dintre fermierii din județul Alba și specialiștii din agricultură, horticultorul Gheorghe Zgâia, consilier superior și inspector legume-fructe la Direcția Agricolă Județeană Alba, a supus atenției o serie de probleme deosebit de pertinente. 

Click pe poza pentru galerie!

Prima chestiune sesizată în sectorul său de activitate este zonarea eronată a culturilor, astfel că terenul de luncă a fost încadrat la zonele cu potențial agricol scăzut! “În județul Alba, zonarea culturilor s-a făcut cu totul și cu totul aiurea. Cele mai bune zone legumicole sunt pe Valea Mureșului și Valea Târnavei, asta înseamnă Aiudul și Blajul. În Lunca Mureșului, unde se cultivă aproximativ 50-60 hectare de legume de câmp, a fost declarată o zonă cu potențial agricol scăzut! Ca urmare, fermierii care vor să acceseze măsuri de finanțare comunitară sunt depunctați din start când se face analiza de eligibilitate a dosarului! Doar producătorii agricoli care cultivă legumele în spații protejate - sere, solarii - obțin un punctaj superior”, ne-a declarat inginerul Gheorghe Zgâia.

 

Pomi fructiferi în vârf de munte?!

Potrivit specialistului, o altă anomalie sau ciudățenie care demonstrează cât se poate de clar că s-a lucrat fără acuratețe și cu toată iresponsabilitatea se manifestă în pomicultură. În județul Alba, zona cu cel mai înalt grad de favorabilitate pentru înființarea plantațiilor pomicole este cea din... vârful munților! Da, ați citit bine! În concepția celor care au stabilit acest lucru, la peste o mie de metri altitudine se pot dezvolta cel mai bine livezile!? Nu trebuie să ai studii de specialitate ca să-ți dai seama că pe creștetul Munților Apuseni nu se poate face pomicultură! Zona este destul rece, sursele de apă, insuficiente, sunt curenți de aer, iar terenul nu are o structură de sol dintre cele mai favorabile! Din piatră seacă nu crește nici poamă acră! 

„Am sunat la Ministerul Agriculturii pentru a desluși anomalia cu zonarea culturilor! Ce credeți că mi-au răspuns?! Că propunerilor au plecat de la Direcția Agricolă!! Nu este adevărat, am replicat; eu lucrez în cadrul Direcției ca inspector pentru sectorul legume-fructe, nimeni nu ne-a întrebat!”, a susținut specialistul. 

Potrivit acestuia, pentru ca rodul să fie cât mai... „gogonat” și steril, zonele cele mai favorizate pentru sectorul pomicol sunt comunele Poiana Vadului, un crâmpei din Țara Moților - așezat în partea centrală a Munților Apuseni, pe versantul sud-estic al Munților Bihor, la o distanță de 20 km de vârful Curcubăta (1849 m), la o altitudine de 800-1000 m, și Vidra. Deci două zone în vârf de munte la peste 1000 m altitudine. 

În treacăt fie spus, comuna Vidra are 39 de sate, suprafața este de 60 kmp, repartizată astfel: arabil - 846 ha; livezi și grădini - 15 ha; fânețe - 1518 ha; pășuni - 1577 ha; păduri - 1965 ha, iar suprafață neproductivă - 119 ha. În concluzie, cu doar 15 hectare de grădini și livezi, comuna Vidra este o zonă improprie dezvoltării horticulturii! 

 

Producerea florilor în solarii nu are cod 

În PNDR 2014-2020 se prevede stimularea dezvoltării floriculturii în spații protejate prin acordarea unui punctaj foarte mare. Frumoasă și lăudabilă inițiativă! Însă această activitate a fost omisă la codificare la agenția de plăți, deci nu există un cod de corespondență, așa cum are fiecare cultură în parte. „Mă întreb cei care au făcut proiecte - și aici vorbesc de Măsura 6.1: Sprijin privind instalarea tinerilor fermieri - cum o să declare această activitate la plată dacă nu există cod?”, ne-a declarat Gheorghe Zgâia. 

 

Sprijinul pe pășune e mai mare decât cel din legumicultură 

O altă ciudățenie este legată de subvenționarea discriminatorie. „Subvențiile pe suprafață la pășune sunt mai mari decât la legume. Vă dați seama ce muncă este la legume și ce e la pășune! {i atunci să nu ne mai mirăm că piața este invadată cu legume ieftine și calitativ inferioare din străinătate!”, a precizat Gheorghe Zgâia. 

Acesta susține că fermele pentru creșterea porcilor sunt la pământ! „Un tânăr care și-a făcut un proiect pe o exploatație zootehnică de suine are puține șanse să continue proiectul. Efectiv va ajunge la sapă de lemn. Prețurile de cost sunt cu mult mai mari decât cele de livrare. Or, 3,6 lei kilogramul în viu înseamnă faliment!”, este convins fermierul.  

 

Legislația trebuie revizuită

Ghidurile de accesare a măsurilor prin PNDR 2020 sunt făcute pe picior, în grabă, cu destule formulări nefericite, ce lasă loc diverselor interpretări. „Spre exemplu, un tânăr care nu deține teren, pentru a începe o activitate în legumicultură pe câțiva ari trebuie să preia o fermă întreagă cu toate suprafețele, deși are nevoie doar de mai puțin de un hectar de teren. Eu am încercat să iau de la șase-șapte oameni bucățele de teren să fac o parcelă mai mare, comasată. Proprietarii aveau teren și în altă parte la câțiva kilometri distanță, dar pe mine nu mă interesează dacă au și în altă parte. Mie îmi sunt necesari câțiva ari să ridic un solar, nu-mi trebuie pășunea din vârful dealului! Dar nu-mi dă voie legea, trebuie să preiau totul!”, a explicat horticultorul. 

 

Specialiștii nu sunt lăsați să facă ce știu ei mai bine

O altă nemulțumire justificată a lui Gheorghe Zgâia este legată de... „fișa postului”. „Eu ca specialist nu am voie să fac legume sau fructe pentru că eu controlez sectorul. Consider că este o... crimă! Nu mi se pare corect, eu unul care știu să produc legume-fructe să mi se interzică din cauza legilor proaste! Din contră, ar trebui să fiu stimulat, să amenajez o fermă experimentală la nivelul Direcției Agricole și să invit fermierii să vadă pe viu cum se poate lucra la un nivel ridicat de performanță”. 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 - 14 mai 2016

Vizualizat: 517 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?