Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Despăgubiri pentru secetă, la anul!

Publicat: 01 septembrie 2015 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Fermierii vor primi despăgubiri pentru pierderile produse de secetă în 2015, însă banii vor veni, cel mai probabil, abia la anul și încă nu se știe câți vor fi.

Click pe poza pentru galerie!

„În septembrie vom definitiva situația la nivel național, după care vom notifica Comisia Europeană. Am început deja discuțiile. Conform Regulamentului European, există o singură posibilitate și anume să compensăm pierderea de venit pe care au înregistrat-o fermierii în acest an, comparativ cu media veniturilor din ultimii trei ani. Încă din 2015 vom încerca să venim cu o parte consistentă din aceste despăgubiri, urmînd a le definitiva în primăvara anului viitor”, a spus ministrul Daniel Constantin, în 25 august, la întâlnirea cu deputații din Comisia de Agricultură și cu fermierii, pe tema efectelor secetei în agricultură.

Ministrul Agriculturii nu poate spune însă cât din pierderi va compensa statul, dar promite că „într-un anumit procent, toți cei care au suferit pierderi vor primi despăgubiri.”

Cu o săptămână mai devreme, la o întâlnire la MADR cu liderii LAPAR, Pro Agro și LUAIR, Constantin le promitea fermierilor despăgubiri pentru secetă „în limita permisă de bugetul de stat”, dar numai după ce vor fi finalizate evaluările făcute de comisiile constituite de prefecturi și spunând că fermierii mici ar putea primi bani înainte de finalul acestui an, dar cei mari trebuie să aștepte până în primăvara lui 2016.

Mai mult, fermierii care au avut sisteme funcționale de irigații în zonă și nu și-au irigat culturile nu vor primi despăgubiri pentru secetă, a precizat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), după întâlnirea de la MADR.

 

Fermierii vor despăgubiri individuale

Culturile cel mai afectate de secetă sunt porumbul și floarea soarelui, spun și fermierii și ministrul Agriculturii. Pentru acestea, evaluarea pagubelor se poate încheia, în unele zone, în octombrie- noiembrie, susține Baciu, de la LAPAR.

Acesta mai spune că pierderi sunt și la grâu, deși MADR a anunțat o producție mare. Însă, „dacă se va analiza la modul corect situația din teritoriu”, vor fi fermieri care ar putea primi despăgubiri și pentru culturile de toamnă, speră șeful LAPAR. Baciu i-a cerut deja și primului ministru Victor Ponta „asigurări ferme că evaluarea pagubelor cauzate de secetă va fi una corectă”. O statistică LAPAR arată că, în 2015, producțiile de păioase ar fi compromise în proporție de 30-40% în unele județe, iar culturile de primăvară ar fi afectate în proporție de 50% la floarea soarelui, 60-100% la porumb și 60-65% la soia.

Ca să nu piardă despăgubirile, dar și ca să nu fie penalizați de APIA la subvenții, în cazul în care controlul pe teren nu mai găsește cultura declarată, fermierii trebuie să depună la APIA procesele verbale întocmite de comisiile de evaluare a pagubelor produse de secetă. Până la jumătatea lunii august însă, doar 22 de prefecturi județene au activat astfel de comisii.

Dacă o zonă ar fi declarată calamitată, fermierii din zona respectivă ar beneficia automat și de scutirea de impozit și de despăgubiri. Însă și fermierii vor ca evaluarea pagubelor să se facă individual și fiecare să fie despăgubit în funcție de pierderile suferite. „Despăgubirile nu ar trebui uniformizate, pentru că nici seceta nu a fost uniformă. Unii dintre fermieri au suferit pagube mai mari, alții mai mici”, spune Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro.

 

Banii vin prea târziu!

Federația Agrostar susține că despăgubirile pentru secetă, în cazul în care acestea vor fi acordate, vin prea târziu, iar agricultorii au nevoie de bani urgent. Din opoziție, reprezentanții Partidului Național Liberal au propus chiar ca Guvernul să le plătească fermierilor un avans fix din despăgubirile promise sau să le dea adeverințe de credit în contul compensațiilor financiare pe care statul le va plăti abia anul viitor.

 

Mai bine investiții, decât despăgubiri!

„Valoarea despăgubirilor, dacă ne uităm în trecut, ar fi reabilitat câteva sisteme de irigații. Numai în 2007 s-au acordat despăgubiri de 370 milioane de euro. (...) Cred că ar trebui să mizăm pe investiții și să nu mai acordăm, în fiecare an, despăgubiri”, a spus Daniel Constantin, la Comisia de Agricultură, unde s-a dus ca să caute un acord politic pentru irigații. Concret, ar vrea ca MADR să primească în fiecare din următorii șapte ani câte 145 mil. de euro special pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Astfel, după șapte ani, ar putea fi irigate 1,5 mil ha, de zece ori mai mult decât au fost irigate anul acesta. Ministrul Agriculturii susține că se pot iriga, în prezent, 700.000 ha, au fost contractate cca. 300.000 ha și irigate în jur de 150.000 - 160.000 ha. Acesta recunoaște că „principala problemă este legată de costuri, pentru că pompăm în amonte apa. Studiem posibilitatea să folosim barajele de acumulare, care au fost construite cu o rezervă, și pentru zona de irigații. Analizăm, în momentul de față, 14 astfel de locații.”

Pentru infrastructura secundară de irigații, Daniel Constantin spune că sunt „(...) aproape 600 de milioane de euro care au început să fie investite din 2012 până-n momentul de față și vor continua în perioada următoare.” Mai exact, 128 mil. euro din PNDR 2007-2013, investite în proporție de 75%, iar alte 218 mil. euro disponibile prin noul PNDR.

Ministrul Agriculturii a mai precizat că vrea să discute cu ministrul Mediului posibilitatea să fie utilizată și apa din pânza freatică pentru irigații.

Președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Nini Săpunaru, a spus că va susține încheierea unui acord politic pe agricultură, nu doar pe irigații, dar numai sub patronajul Președinției și pentru 15-20 ani. Săpunaru crede că un astfel de acord trebuie să prevadă și garanții de stat pentru finanțarea privată a agriculturii și că „se poate finaliza în acest an”.

 

Irigațiile, problemă de securitate națională

Căutarea soluțiilor pentru irigații după ce seceta a provocat deja dezastrul din agricultură e ca un priveghi, crede liderul LAPAR. „Pe timpul lui Ceaușescu, irigațiile erau o problemă de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării). Era vorba de siguranța alimentară”, a subliniat Baciu, la întâlnirea din Comisia de Agricultură.

„Trebuie să știm că doar o anumită suprafață a României se pretează la irigații. Dar ce facem cu celelalte hectare? Cu fermierii ăia ce ne facem? Trebuie să trăiască și ei. Doar nu vreți să salvați doar un anumit agent economic? O altă problemă sunt fermierii mici. Ei nu vor putea accesa niciodată fondurile europene. Ar trebui să existe niște fonduri la care să aibă și ei acces și cu care să-și procure niște instalații de irigat: motopompe, aspersoare, că surse de apă mai găsesc ei”, a adăugat șeful LAPAR.

Vizualizat: 431 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?