Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dependența de importurile de șrot de soia amenință securitatea alimentară a UE

Publicat: 27 noiembrie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

O altă conferință interesantă programată în cadrul târgului IndAgra de la Romexpo l-a avut ca protagonist pe Cornel Pană, profesor la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, care a prezentat situația și perspectivele industriei nutrețurilor combinate din Uniunea Europeană.

Click pe poza pentru galerie!

Pe lângă aspectele relatate deja în numărul precedent al revistei Ferma, acesta a făcut referire și la utilizarea șrotului de soia modificată genetic, care a creat anumite controverse. 

 

De ce importăm și nu producem soia MG?

„În prezent, 98 la sută din soia utilizată în Europa provine de peste Ocean, care este soia modificată genetic. În Statele Unite, din totalul suprafeței cultivate cu soia, 94 la sută este acoprită cu soia modificată genetic. A interzice fermierilor din UE cultivarea unor astfel de soiuri de soia înseamnă menținerea dependenței de aceste importuri și nu modifică cu nimic modul de a hrăni animalele din spațiul comunitar. Dacă vom reuși să producem 10 sau 20 la sută din necesarul de șrot de soia, animalele din UE vor mânca același lucru, dar se va reduce dependența. Pentru că nu este numai o problemă economică, dar și strategică”, atrage atenția profesorul universitar. 

El susține că studiile care apar în mediul online, efectuate pe animale de laborator, nu sunt semnificative în comparație cu economia reală. „În fiecare an, în Uniunea Europeană cele 153 de milioane de tone hrănesc circa  șase miliarde de pui broiler și zeci de milioane de porci. Desigur, la modul general presiunea trebuie să existe asupra marilor companii care realizează organisme modificate genetic, pentru ca procedurile pe care le folosesc să demonstreze că pe termen lung nu determină fenomene negative. Însă, în România, ONG-urile care solicită interzicerea utilizării soiurilor modificate genetic trebuie să arate prin argumente că posedă expertiză în acest domeniu și că prin eliminarea lor se îmbunătățește modul de a hrăni animalele”, consideră Cornel Pană. Deocamdată nu există alternativă la înlocuirea șrotului de soia în hrana animalelor ca sursă proteică, iar această dependență de importuri riscă să amenințe siguranța alimentară a Uniunii Europene. „Imaginați-vă ce ar însemna înjumătățirea cantității pe care statele producătoare de soia modificată genetic o livrează Europei. Ar rezulta o criză majoră la nivelul industriei de nutrețuri combinate, care ar avea consecințe directe asupra întregului sector zootehnic și, implicit, asupra consumatorilor”, avertizează reprezentantul USAMV București.

 

Nu există carne cu hormoni!

Totodată, Cornel Pană a dorit să clarifice și o altă problemă cu care se confruntă opinia publică de la noi. Mai precis, el a exclus total prezența hormonilor în hrana destinată animalelor. „Persoane neavizate continuă să facă afirmații greșite. În ultimii 20 de ani, în România și Uniunea Europeană nu se mai folosesc hormoni de creștere. Mai mult decât atât și importurile de carne care a fost supusă unui astfel de proces sunt interzise. Din păcate, sunt producători mari de carne de pasăre care din dorința de a-și face publicitate vin cu niște mențiuni care induc în conștiința consumatorului că unele companii folosesc hormoni”, atenționează cadrul universitar. 

 

 

 

PRODUCȚIA DE NUTREȚURI COMBINATE CONTINUA SA SCADA 

Statistica prezentată de el la IndAgra arată că în 2014 producția de nutrețuri combinate a fost de 153,4 milioane de tone, în ușoară scădere cu 0,5% față de 2013. Producția de nutrețuri combinate pentru porci și taurine a scăzut cu 1,2 procente, în timp ce la păsări s-a înregistrat o creștere de 0,3 la sută, cauza principală fiind interzicerea importului de produse agro-alimentare din UE de către Rusia. Pentru 2015, se estimează o scădere cu circa 0,7% a producției de nutrețuri combinate față de anul trecut.

Vizualizat: 372 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?