Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De prin ferme adunate...

Publicat: 06 noiembrie 2014 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Fie că îi vizităm în ferma proprie, fie că îi întâlnim la evenimente, fermierii români nu contenesc a ne povesti despre activitatea lor, despre reușite și eșecuri. Aceștia ne spun ideile lor de afaceri în agricultură, dar mai ales ne semnalează necazurile lor de zi cu zi.

Click pe poza pentru galerie!

Iată cele mai noi vești agricole de prin ferme adunate...

 

„E bătaie de joc cu laptele!”

Fermierul Vasile Codrea din satul Firiteaz, comuna Șagu, județul Arad, om chibzuit ca orice ardelean, este pătruns de un ușor conservatorism. Deține o fermă mixtă cu 20 de capete de vaci cu lapte și lucrează 64 ha pentru asigurarea bazei furajere.“Rămân adeptul tehnologiei clasice cu plugul, obțin an de an producții bune; lângă mine lucrează un neamț de la Vinga, folosește tehnologii noi, dar nu a avut niciodată recolte mai mari decât mine. Eu mă controlez așa: am cheltuit atâta, trebuie să câștig atâta; nu vreau să pun 1.200 kg de otravă în pământ. O să-mi transform toată ferma în producție bio, nu vreau să mai stropesc nici via, dar nici vinul nu o să-l mai tratez, pentru că vreau să mănânc sănătos!”, ne-a declarat Vasile Codrea. 

Crescătorul de bovine susține că „e bătaie de joc cu laptele”, întrucât Ministerul Agriculturii trebuia să pună preț maximal la lapte, nu la țigări, pe care oricum „le găsești peste tot fără timbru”! „M-am născut cu agricultura; cu vaci, cu porci, cu oi. Eu cresc vaci bune, de rasă, care dau o producție totală de lapte de circa 7000 litri/an. Înscrierea într-o cooperativă nu mă atrage, eu venind dintr-o zonă privată, e foarte greu să te asociezi după 50 de ani de comunism. Și la noi, la Firiteaz, se luptă fermierii între ei, asociațiile între ele, ar fi bine dacă ne-am uni, în primul rând pentru că s-ar negocia mai bine prețul laptelui. De exemplu, mie o unitate de procesare din Brașov îmi dă 0,80 lei pe litru! În aprilie, a venit o societate din Timișoara și nu a vrut să-mi ridice laptele că nu sunt 200 de litri la zi; de acum voi încerca să produc cașcaval bio!”, ne-a mai spus fermierul arădean.

 

Statul să subvenționeze produsul vândut!

Inginerul Gheorghe Tuzu, fermier din Buzău ce lucrează o suprafață de câteva mii de hectare, este de părere că Ministerul Agriculturii trebuie să facă un singur lucru, și anume să renunțe la subvenția pe suprafață, chiar dacă această măsură nu este agreată de Uniunea Europeană. „Statul român, prin MADR, să acorde subvenția pe produsul vândut de către fermier, să renunțe la ajutorul dat pe suprafață, care este un fiasco total pentru agricultură, pentru România, în general”, consideră cultivatorul.

Acesta constată că în țara noastră nu se muncește cu simț de răspundere: „Am întâlnit situații în care unii agricultori gândesc așa: «Dau un disc acolo, în tarla, cheltuiesc 50 de lei pe hectar și primesc subvenția, după care, Dumnezeu cu mila!». Gheorghe Tuzu este categoric: „Eu unul nu doresc să primesc subvenția pe suprafață, doresc ca produsul vândut să fie subvenționat”.

 

Procesarea cerealelor este o afacere profitabilă

Iată cum vede Iulian Neculau, un mic întreprinzător și agricultor gălățean, o afacere profitabilă în agricultură. Procesarea este cheia succesului, consideră el. „Ar fi la îndemâna fermierilor să obțină prețuri excelente la produsele agricole vegetale, dacă acestea ar fi procesate. E lucru verificat, procesarea ar aduce mai mulți bani. Cel mai la îndemână ar fi nu o fabrică de pâine, pentru că în zilele noastre nimic nu se vinde fără a avea oameni specializați pe vânzări; cel mai la îndemână ar fi procesarea cerealelor și transformarea lor în furaje. În mediul rural orice om are în curte păsări și animale. Procesând cerealele, realizând nutrețuri concentrate, poți valorifica marfa la un preț foarte bun. Și, dacă faci un calcul, investiția nu este foarte mare, îți trebuie o simplă moară cu ciocănele și un sistem de însăcuire, care sunt relativ ieftine; toată producția obținută se poate vinde prin rețeaua de magazine sătești, nu trebuie să faci cheltuieli foarte mari cu transportul, cu depozitarea furajelor. Afacerea poate fi una de viitor și foarte profitabilă!”, consideră Iulian Neculau.

 

Atenție la motorină!

Inginerul Liviu Comănescu, fermier din județul Galați, este de părere că statul ar trebui să instituie un control drastic asupra carburanților folosiți în agricultură. Iată ce ne-a spus agricultorul: „Spre exemplu, să se urmărească motorina, în special calitatea acesteia! Să se controleze toate importurile de motorină, unde se depozitează carburantul, cum ajunge la fermier și în ce condiții de calitate! Există pe zona asta un impediment; motorina când ajunge la fermier, ajunge... adăpată, cum se zice uneori despre podgorenii care adapă vinul; tot așa se adapă și motorina. Noi folosim motoare performante, de ultimă generație, euro 4, euro 5. Or, tot ce înseamnă impurități mecanice care apar în carburanți pot distruge aparatura de injecție, care este foarte scumpă. Organele statului, de altfel inerte în acest domeniu destul de sensibil și cu interese extraordinar de mari, ar trebui să se implice așa cum le este menirea și să urmărească trasabilitatea carburanților, a motorinei care intră în țară și care alimentează motoarele tractoarelor”, susține Liviu Comănescu.

 

PRECIZARE: Aceste comentarii reprezintă opinii personale și nu reflectă în mod necesar poziția revistei Ferma!

 

Au consemnat: Marian MUȘAT, Paula CIUPAG

 

SCRIE-NE POVESTEA TA!

Ai nevoie de lămuriri legate de plata subvențiilor, soluții de finanțare, costuri și beneficii? Ai reușit să obții recolte bogate sau, dimpotrivă, ai înregistrat pierderi mari? Deții o fermă profitabilă sau ești abia la început de drum? Intră pe www.agroinfo.ro la secțiunea “Vocea fermierului” și scrie-ne povestea, problema sau opinia ta!

Vizualizat: 515 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?