Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De ce se importă carne de porc în România?

Publicat: 10 mai 2010 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

România a devenit, în ultimii ani, un importator net de carne de porc, în condiţiile în care carnea românească acoperă doar 30 la sută din necesarul de consum, iar, ca un paradox, numărul crescătorilor de porci continuă să scadă!

Click pe poza pentru galerie!

Primul argument în favoarea importului este preţul mai mic al carcasei, al pieselor şi al cărnii de lucru, care poate fi explicat prin faptul că producătorii din ţările exportatoare beneficiază de o subvenţionare „ascunsă” a industriei de creştere a porcului, precum şi de o subvenţie dublă/ha de cultură (furaje mai ieftine şi cost de producţie mai mic),  dar şi printr-o eficienţă mai ridicată a procesului de producţie.

O altă explicaţie a preferinţei pentru importul de carne de porc ar fi orientarea procesatorilor autohtoni către piaţa de export. În cazul României, din cauza restricţiilor impuse la exportul cărnii de porc autohtone din considerente legate de pesta porcină, această piaţă este accesibilă numai pentru mezelurile produse în sistem „lohn”, adică produse din carcase importate din rândul altor state comunitare şi procesate aici.

Pentru a beneficia de o trasabilitate (parcursul carcaselor pentru transformarea în mezeluri) mulţi procesatori au renunţat de tot şi fără echivoc la achiziţia de carne românească.

 

Efectivele noastre scad continuu

Populaţia de porcine a scăzut de la un efectiv de 12 milioane în anul 1996 la 5,6 milioane, în prezent, din care 2,8 milioane capete se cresc în gospodăriile populaţiei. Scăderea numărului de animale în sistemul intensiv de creştere este cauzat de mai mulţi factori, printre care: eficienţa scăzută, neîndeplinirea planului de conformare privind respectarea condiţiilor de mediu, importul masiv de purcei şi, mai nou, lipsa subvenţionării industriei.

În gospodăriile populaţiei, numărul de porci s-a redus cu aproximativ 45 la sută în 2009, faţă de 2007, şi aceasta din cauza restricţiilor de ordin sanitar-veterinar privind creşterea, comercializarea şi abatorizarea animalelor. Aici trebuie să luăm în calcul şi faptul că populaţia ce locuieşte în mediul rural urmează o curbă descendentă acută.

În ceea ce priveşte sacrificarea, în luna ianuarie a anului curent s-au abatorizat 285.000 de porci, din care doar 54 la sută în unităţi industriale specializate.
Prin urmare, putem concluziona că atunci când necesarul de consum este de aproximativ 12 milioane de porci anual, este clar că marii procesatori sunt nevoiţi să importe.

 

Industria de procesare autohtonă ia avânt

De observat este că din totalul cărnii importate, procentul de mezeluri este extrem de redus (limitat numai la specialităţi), iar diferenţa covârşitoare a importurilor este reprezentată de carcasă, piese şi carne de lucru, ceea ce indică o dezvoltare puternică a industriei de procesare autohtonă, capabilă să acopere cerinţele pieţei româneşti de consum, însă care are nevoie să fie alimentată cu materie primă.

Cum marii procesatori români nu deţin ferme proprii sau, dacă deţin, proporţia materiei prime provenite din aceste ferme are o pondere redusă în economia afacerii, producătorii români, pentru a-i atrage, trebuie să fie în măsură să ofere constanţă în calitate şi cantitate, precum şi un preţ competitiv.


NU SE ÎNCURAJEAZĂ CONSUMUL!

Importul masiv de carne este explicat şi de lipsa unei contraofensive substanţiale şi susţinute care să recomande consumul cărnii produse în România. Carnea autohtonă este mult mai proaspătă şi mai puţin expusă contaminării, datorită unui traseu mult mai scurt de la producător la consumator şi are o compoziţie certă, deoarece animalele sunt furajate exclusiv cu hrană de origine vegetală (cereale), hormonii de creştere ori proteina animală fiind interzise.

Încurajarea consumului de carne românească are şi caracter social, favorizând crearea şi menţinerea de locuri de muncă.

Vizualizat: 789 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?