Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

De ce genomul grâului are de 5 ori mai mult ADN decât cel uman?

Publicat: 04 aprilie 2018 - 11:22
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Domesticirea grâului şi a altor culturi de bază în Levant, cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, a permis o producţie constantă, deasupra unui nivel de simplă subzistenţă - aceasta fiind practic o posibilă definiţie a începutului civilizaţiei.

Fermierii timpurii cultivau hibrizi de grâu din natură care, în timp, s-au transformat într-o specie robustă, uşor de recoltat şi cu randament ridicat. Nu este o presupunere ci o certitudine confirmată odată cu descifrarea genomului de grâu modern, cel folosit pentru panificaţie. O structură cu arhitectură densă şi extrem de complicată. Şi, spre deosebire de codurile genetice ale altor culturi principale cum ar fi orezul, soia şi porumbul, oamenii de ştiinţă s-au luptat până în 2017 ca să îl decodifice.

Grau_bDe ce a fost atât de greu de descifrat genomul grâului şi care a fost miza? Ei bine, genomul grâului vechi, cum ar fi sălbaticul emmer (Triticum dicoccum), conţine mai multe perechi de baze în structura ADN-ului necesare pentru a crea proteine decât genomul uman. Hibrizi domesticiţi, cum este chiar şi grâul de pâine, au o structură şi mai complexă.

Grâul panificabil are aproape de şase ori mai multe perechi de baze ADN faţă de cât au oamenii (aproximativ 17 miliarde versus 3 miliarde). Aceasta se datorează în parte faptului că celulele umane sunt diploide, adică au două seturi de cromozomi, în timp ce cromozomii de grâu panificabil vin în seturi de şase. În plus, ADN-ul grâului ancestral conţinea o mare cantitate de duplicare. Acest lucru înseamnă că grâul de panificaţie nu conţine doar o cantitate enormă de informaţii genetice, dar se şi repetă mult. Din această cauză decodificarea genomului său a durat atât de mult.

La alte culturi alimentare de bază secvenţierea genomului s-a făcut cu mult înainte, însă structura acestora a fost mult mai simplă. Spre exemplu, codul genetic al porumbului conţine 2,3 miliarde de perechi de baze ADN, cel de soia 1,1 miliarde de perechi, iar cel de orez numai 420 milioane perechi.

Vizualizat: 109 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

Vizitatorii spun ce caută la Agraria, cea mai mare şi mai dinamică expoziţie agricolă în câmp din Transilvania, organizată de DLG Intermarketing, la Jucu, în judeţul Cluj. Peste 28.000 de vizitatori au fost la Agraria în 2017, cu 50 la sută mai mulţi decât în 2016.


Redactor: Violeta Mâţ
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGRARIA, o ediţie care promite! FarmFacts pentru agricultura de precizie
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?