Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De ce au ajuns fermierii din Urzica să facă troc?

Publicat: 09 august 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Undeva, la hotarul dintre comunele oltene Urzica și Vădăstrița, în marginea unei pășuni, se află o stână. E ora patru după-amiaza și gazdele nu s-au apucat încă de muls. Unul se uită în lungul izlazului, cu teama că soarele dogoritor va usca iarba de tot și vor trebui să mute stâna într-un loc din apropierea pădurii de salcâm. Un altul a plecat după apă cu găleata. 

Click pe poza pentru galerie!

Oile stau strânse una într-alta. Caprele s-au pleoștit de căldură care pe unde a apucat. Noroc că au deasupra un acoperiș din rogojini. Aici au singura umbră din izlaz. 

 

Unde sunt subvențiile?

Banii europeni în cadrul proiectelor derulate prin AFIR au ajuns la crescătorii de animale din Urzica, dar după Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) și Sprijinul Cuplat pentru Zootehnie (SCZ) ei se uită încă lung, așa cum te-ai uita în deșert după cineva care să aducă un bidon cu apă. O fi softul implementat de Siveco-Teamnet, firme abonate la banii publici, o fi vorba de brambureală birocratică dâmbovițeană, cine știe, că explicațiile se bat cap în cap, mai nou am auzit-o chiar de la ministru și pe asta, cum că un excavatorist ar fi tăiat un cablu de electricitate și a provocat o pană de curent, care a lăsat reci calculatoarele din birourile APIA. Pe fermieri îi interesează mai puțin cauzele, cât efectele: banii nu au intrat în conturi, iar treburile curente s-au dat serios peste cap. ”Mă duc zilnic să verific bancomatul”, spune Dan Mihăilescu. Ceilalți îl aprobă cătrăniți dând din cap. ”Unde mai pui, îl completează doamna Marinela, că nu a mai venit nimeni anul ăsta să cumpere mieii. Am rămas cu ei pe cap”. Vânzarea mieilor ar fi reprezentat o sursă de bani importantă. 

 

Sfântul troc

Lipsa de bani cash i-a obligat pe săteni să recurgă la metoda ancestrală a trocului. Schimbul în natură a înflorit ca o tufă de armurarium pe marginile înierbate ale canalului de irigații pe care nu mai curge apă din 2010. Moneda de schimb pentru proprietarii de oi și capre este brânza. Ei dau un kilogram de brânză, calculat la 13 lei/kg, pentru un ar de lucernă. Sigur, lucerna trebuie cosită, balotată și transportată, lucrări care la rândul lor trebuie plătite, tot cu brânză. Mai există și varianta efectuării de zile de muncă în schimbul serviciilor prestate. ”Eu am dat deja din cantitatea de brânză obținută în această vară. Dacă nu am bani, ce să făc? Până o veni subvenția, eu trebuie să am activitate, iar totul costă bani”, îmi explică Dan. ”Dacă o ținem tot așa, riscăm să rămânem fără brânză. Muncim aci să producem brânză, apoi o dăm pe toată pentru nutreț și lucrări”, își spune oful un alt fermier. Un altul, care a stat tăcut până acum, intervine cu năduf: ”Eu nu am altă sursă de venit decât turma asta. Din câștigul turmei eu îmi întrețin familia, plătesc facturi. De ce n-au dat subvențiile la timp? Am dat brânză pentru nutreț, dar tot mai sunt dator”. ”Toți suntem datori”, îl completează femeia. 

 

Izlazul... eroilor

Chiar secetă financiară nu a fost la Urzica în domeniul zootehnic. Crescătorii de animale sunt organizați într-o asociație profesională care a primit în chirie un izlaz de 110 ha, situat în Lunca Dunării, la o distanță de 30 de km de comună. E izlazul comunal, primit de comunitate după Primul Război Mondial. Din cauza distanței, crescătorii de animale nu se duc acolo cu prea mare entuziasm. Plus că, îmi spune un oier, ”acolo e țânțărime multă și suntem atacați și de șacali, care s-au înmulțit în ultima vreme”. De aceea, preferă să pască animalele pe pășunile din apropierea satului, chiar dacă teritorial aparțin comunei vecine. Așadar, asociația a depus dosar de subvenție la APIA și a primit pentru 2015 suma de 94.000 de lei. Din acești bani, asociația a plătit primăriei o chirie de 50 de lei/ha. A cumpărat un laptop, a angajat o contabilă cu program part-time și au mai rămas în cont niște bani, vreo 4000 de lei. Sigur, fermierii și-au primit și ei partea lor, dar uite că nu le-a fost de ajuns. Cheltuielile curente au depășit veniturile și așa au recurs sătenii la troc. 

 

Omul cu utilajele

Oile sunt împinse în țarc, iar de acolo prin ușița îngustă ies una câte una, la muls. Laptele e prețios la stâna din Urzica, fiindcă din lapte se obține brânza telemea, iar brânza e monedă de schimb pentru relațiile economice locale. ~i las pe ciobani să-și vadă de treburi și mă îndepărtez de stâna învăluită pe una dintre părți cu bannerul electoral al unui deputat de Olt. Intru în sat și-l caut pe Octavian Bobică (foto), un fermier care a optat pentru cultura de cătină după ce ani de zile s-a străduit să scoată profit din cultura mare. Bobică are mașini agricole și prestează servicii pentru consăteni. ”Problema trocului e simplă, susține fermierul. Nu au venit subvențiile, dar oricum bani, exceptându-i pe cei accesați în cadrul unor măsuri din PNDR, nu prea vin. Sunt cei câțiva salariați ai statului, restul trăiesc din agricultură. Lipsa de bani cash îl obligă pe om să facă troc. Eu mai primesc și brânză, dar nu pot să le iau toată brânza, cât ar trebui conform lucrărilor. Trăim toți în satul ăsta și ne ajutăm între noi”, punctează Octavian Bobică.

 

Fermierii așteaptă...

...mai un ban de la UE pentru proiecte rurale, mai o subvenție pentru suprafață, mai un troc sau un gest de întrajutorare, toate adunate dau stânii din marginea comunei Urzica șansa să supraviețuiască și acestei veri. Nu a ajuns încă SCZ, dar o ajunge cât de curând, după cum a asigurat în repetate rânduri și ministrul Achim Irimescu. Până atunci, trocul e la putere, dar cât să mai țină și trocul? Riscă oamenii să rămână fără telemea în putină. Unii iau în calcul și reducerea efectivelor. Cu cât mai puține oi, cu atât mai puține griji. Dar atunci cum mai rămâne cu locurile fruntașe în clasamentul european al numărului de ovine? Nouă ne plac clasamentele și primele locuri. Nu vor veni mai târziu bocitoarele de serviciu ale agriculturii să jelească fenomenul? Să sperăm însă că mult râvnitele subvenții ANT și SCZ vor ajunge cât mai grabnic și la fermierii din Urzica.

 

 

STANA DIN URZICA ȘI FONDURILE EUROPENE

Ce legătură o fi existând între stâna aceasta și capitala Uniunii Europene, mă întreb uitându-mă la animalele înghesuite sub umbrar? O legătură concretă, palpabilă, nu una abstractă, validată de sloganurile de promovare a PAC-ului, cum ar fi ”fermierul român, fermier european”. Aflu imediat. Dan Mihăilescu, uu tânăr bine făcut - care s-ar bate și cu ursul, dacă ar fi urs în șesul oltenesc - beneficiază de trei ani de banii accesați în cadrul Măsurii 141 din vechiul PNDR. ”Sunt buni banii aceia, mi-am cumpărat multe lucruri pentru stână, am construit, am luat hrană pentru animale”, îmi confirmă fermierul. Vecina lui, o doamnă care a venit din sat să participe la muls, susține că a dus la capăt cei cinci ani de proiect tot pe Măsura 141. Această măsură, accesată de mulți mici fermieri în cadrul vechiului PNDR, este o punte financiară fixată între Bruxelles și Urzica. Alții au primit bani pentru solarii, pentru câmpurile cu pepeni sau pentru o plantație de cătină, cea mai mare plantație de cătină din sudul României. Mulți dintre fermieri au accesat bani la îndemnul primarului Ion Spiridon. I-a chemat pe aceștia la primărie și le-a prezentat toate avantajele. Reticenți la început, fermierii nu au mai ezitat apoi, mai ales că i-a mai ajutat și primarul să descâlcească sensurile ghidurilor solicitantului, să completeze formularistica sau să descifreze harta complicată a birocrației județene și naționale. A meritat? ”~n comună au intrat într-un an 400.000 de euro”, m-a asigurat cândva primarul. 

 

 

 

 

Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 - 1-15 august 2016)

Vizualizat: 577 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?