Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cuvântul de ordine: profitul reinvestit!

Publicat: 06 decembrie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu finalizarea arăturilor, s-a scris și ultima filă din jurnalul campaniei agricole de toamnă din acest an calendaristic. Fermierii își iau o binemeritată perioadă de liniște, își fac bilanțul și trag concluziile.

Click pe poza pentru galerie!

Anul agricol 2015 a fost marcat de secetă, de producții reduse și de fluctuații de preț. Condițiile unei piețe volatile au impus o intensificare a preocupării agricultorilor de a identifica soluții și variante pentru comercializarea cât mai avantajoasă a producției, pe care au obținut-o cu destulă sudoare și stres, și pentru a realiza un profit cât mai mare. 

 

“Am greșit că am încheiat contracte futures!” 

“Financiar, anul 2015 a fost satisfăcător spre bun. Floarea și porumbul le-am valorificat nu așa cum mi-am fi dorit. Am greșit că am încheiat contracte înainte de recoltare și am pierdut la preț. De exemplu, rapița am dat-o prost, cu 330 euro/tonă, prețul ei crescând foarte mult, până spre 370- 380 euro/tonă”, ne-a declarat Adrian Mocanu, fermier din județul Prahova. 

Odată ce s-a “fript”, cultivatorul s-a învățat minte: “La floare nu am mai repetat greșeala. Am făcut contract pe tarla, am negociat din nou contractul, prețul florii-soarelui a crescut permanent de la recoltare încoace. Prima cantitate am dat-o cu 340 de dolari tona, iar ultima cu 420 de dolari/tonă”. 

Adrian Mocanu a cultivat floarea-soarelui pe 230 de hectare și a obținut o medie de 2800 kg/ha în condiții de neirigare. Aceeași producție a realizat-o și la rapiță. Porumbul a ocupat cam 260 ha și a dat o recoltă de circa 7000 kg/ha, ceva mai prost față de anul trecut. “L-am comercializat la un preț mediu de 0,55 lei/kg. Am avut și probleme cu umiditatea, cam jumătate din recoltă am treierat-o cu umiditate mai mare de 17%. Cu uscarea am mai scăzut câțiva bănuți din cei 55!”, a susținut producătorul agricol. 

 

Un siloz numit dorință! 

Adrian Mocanu este convins că producția agricolă trebuie depozitată, nu trebuie valorificată la recoltare, când prețurile sunt mici. Dar nu are ce face, nu dispune de capacitate de stocare decât pentru 2000 de tone. Or, în ferma lui de o mie de hectare realizează producții medii de cinci tone, fie grâu, fie porumb, fie orz, așa că-i trebuie un spațiu de depozitare de circa 5000 de tone ca să stocheze întreaga recoltă.

Fermierul are în vedere să depună un proiect pentru un siloz de cereale, dar nu-l vede realizabil. “Constat că politica agrară este axată pe sprijinirea fermierilor mici. Eu depășesc pragul de 500 mii de UDE și beneficiez de un sprijin financiar comunitar de numai 30 la sută din valoarea proiectului. Și apoi, pentru acest plafon nu mă angajez să fac un proiect pentru un siloz, din cauză că este dezastru cu controalele. Prefer să-l fac în regie proprie, ies și mai ieftin și nu am bătaie de cap. Cunosc cazul unui fermier care a făcut un siloz și a îmbătrânit cu zece ani”, a susținut cultivatorul. 

 

“Ce câștigăm, se duce pe utilaje!”

Acesta a continuat: “Noi, fermierii, suntem datori tot timpul, mereu cumpărăm utilaje. Anul viitor voi achiziționa un tractor de peste 320 CP. Mi-am făcut un buget de cel puțin 150 de mii de euro. Anul trecut m-am dotat cu o remorcă, o semănătoare și un combinator. Afacerea cât de cât merge, dar tot ce câștigm se duce pe utilaje, pe întreținere. Tot timpul cumpărăm, niciodată nu avem bani. Eu cheltui 30 de mii de euro anual numai pe reparații și piese de schimb. Firmele aduc piese de schimb la prețuri foarte mari, sunt mult mai scumpe decât în afară. Service-ul la noi în România este praf în comparație cu cel din Occident. Mă confrunt tot timpul cu probleme tehnice, se rupe câte ceva la un utilaj, păi stai 3-4 zile să-ți aducă piesa respectivă numai sub comandă sau când vine cu DHL și bagă transportul în preț. Unele companii nu au piese pe stoc pentru că nu vor să blocheze banii”.

 

Temerile unui producător de sămânță

„Pentru mine, din punct de vedere financiar, 2015 nu a fost mai bun decât anul trecut. Eu sunt producător de sămânță; și dacă anul trecut am avut o mie și ceva de hectare loturi de hibridare de porumb, anul acesta au fost numai două sute și ceva”, a precizat Liviu Precup, producător agricol tulcean. 

Acesta a susținut că la nivel de regiune suprafețele cu loturi de hibridare de porumb s-au redus drastic, principala cauză fiind situația de criză și seceta din Ucraina și Rusia, mari bazine agricole. Anul trecut s-a făcut producție în loturile semincere și piața s-a micșorat, astfel încât companiile producătoare de sămânță au rămas cu cantități însemnate de material semincer pe stoc. Liviu Precup susține că, probabil, peste doi ani se va reașeza piața producției semincere.

Liviu Precup este cel mai mare producător de semințe de porumb din județul Tulcea. A obținut în ultimii ani recolte de peste 8000 de kilograme la hectar în loturile semincere. Dar mai cultivă și grâu și orz de sămânță, rapiță, floarea-soarelui și soia. „Anul acesta am avut în cultură peste 500 ha de soia. Am obținut un preț frumușel, 1,5 lei/kg. Au fost sezoane când obțineam recolte medii de până la 5 t/ha. După nu știu câți ani, în 2015 am cultivat și porumb de consum, l-am vândut imediat cu 60 și ceva de bani pe kilogram. În piață, floarea-soarelui s-a vândut cu 360 euro tona”, a explicat fermierul. 

Acesta a adăugat: „Eu fac tehnologie de tip intensiv la toate culturile, am tot terenul la irigat și consumul de îngrășăminte și pesticide este foarte mare. Spre exemplu, hectarul cultivat mă costă destul de mult, la soia ajung și la 5000 de lei. La porumb și floare, ceva mai puțin”. 

 

„Eu reinvestesc, nu fac depozite de bani!

„Noi, fermierii, suntem îngrijorați că nu suntem rentabili. Problema este că inputurile sunt foarte scumpe și atunci din profit nu mai rămâne nimic. Dacă prețul produselor agricole ar fi corelat cu prețurile îngrășămintelor, pesticidelor, ale motorinei, atunci alta ar fi situația financiară”, a precizat fermierul, spunând că an de an reinvestește profitul pentru că „eu nu fac depozite de bani! De când mă știu lucrez cu banca”.

În prezent pune în funcțiune o nouă investiție în urma unui proiect finanțat jumătate din bugetul comunitar și jumătate din fondurile proprii, în valoare totală de aproximativ patru milioane de euro. Este vorba de o stație de prelucrare a porumbului de sămânță, cu o capacitate de 200 de tone de știuleți pe zi. “Eu am avut grijă să mă dotez cu absolut toate utilajele, începând cu mașinile speciale de erbicidat porumbul, cu mașinile de castrat, iar zilele trecute am achiziționat o combină de recoltat știuleții, un utilaj de ultimă generație. De semănători nu se pune problema, că le avem deja în fermă. Bașca, m-am dotat cu echipamente de irigare moderne cu tamburi și instalații liniare”, a continuat fermierul. Dar marea realizare a agronomului tulcean este că și-a pus la punct singur un sistem de irigații pentru cele două mii de hectare pe care le lucrează, cu rețea de aducțiune, stații de pompare și priză de apă de la Dunăre. 

L-am întrebat pe fermier la cât se ridică efortul investițional din ultimii ani. „Foarte mult, aici e vorba de zeci de milioane de euro! La o fermă de dimensiunea celei pe care o administrez, întotdeauna mai trebuie câte ceva în materie de reutilare. Bunăoară, chiar și anul trecut am achiziționat utilaje agricole, am cumpărat instalații liniare de irigat, pentru că primele pe care le-am luat în urmă cu cinci-șase ani au început să se învechească. De asemenea, tractoarele, combinele și toată sistema de mașini, deja, au început să se uzeze. În momentul în care începi să bagi bani în utilajele agricole, e un semnal clar că trebuie schimbate!”, a susținut Liviu Precup. 

 

Producții bune, prețuri mici

„Ne închidem bine, pentru că am făcut producții medii de peste 9 t/ha de porumb boabe pe 200 ha, iar la floarea-soarelui am obținut peste 3 t/ha. În schimb, prețurile au fost mici, puteam avea profit mai mare, însă ne-au tras în jos cheltuielile cu irigațiile. Suntem la a treia și la a patra treaptă de pompare și pentru o normă de apă de o mie mc trebuie să plătim în jur de o mie de lei”, a susținut Ion Mancă, fermier din județul Brăila. 

După cum ne spune, în fermă, costurile cu un hectar de porumb ajung la aproximativ trei mii de lei, iar la floarea-soarelui se ridică la 2500-2600 lei. Și cerealele păioase se apropie de acest nivel al costurilor pe unitatea de suprafață. 

„Noi suntem membri fondatori ai Cooperativei Braicoop și, conform statului, 75 la sută din recoltă trebuie valorificată prin cooperativă. În acest an, noi am comercializat peste 85 la sută  din producția agricolă obținută în fermă. Prețurile au fost mai bune în vară, dar nu am luat decizia la timp și am vândut cu 135 euro tona de porumb boabe stas. Ca urmare, am avut un preț de doar 0,57-0,58 lei/kg, la care s-a adăugat și faptul că porumbul a avut umiditatea mare, de peste 17 la sută, și am suportat uscarea. Puteam să obținem un preț mult mai bun, în jur de 60 de bani kilogamul, așa că profitul realizat este mai mic”, a conchis Ion Mancă. 

Vizualizat: 621 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?