Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum se schimbă programele de fructe și lapte pentru elevi?

Publicat: 08 septembrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Din anul școlar 2017-2018, cele două programe de încurajare a consumului de produse agricole în școli - „Fructe în școli” și „Laptele și cornul” - vor fi reunite în „Programul pentru școli”.

Click pe poza pentru galerie!

Noul regulament european pune accent pe distribuirea produselor proaspete, măsuri educative pentru ambele programe, precum și încurajarea distribuirii de produse locale și regionale (anul trecut, producătorii români de lapte acuzau Guvernul că subvenționează produsele străine, în condițiile în care o parte din laptele distribuit în școli era importat din Ungaria).

Bugetul UE este de 6,87 mil. euro pentru schema de fructe și de 10,4 mil. euro pentru schema de lapte, cu posibilitatea transferului de fonduri între cele două scheme de până la 20% o singură dată pentru un an școlar.

În prezent, elevii români primesc zilnic un măr de cel puțin 100 grame, pentru care se cheltuie 0,37 lei/elev, 0,2 litri de lapte, iaurt sau sana și un corn de 80 grame - pentru care sunt alocați, împreună, 1,17 lei/elev.

 

Calitate și diversitate la preț mic!

Diferite rapoarte și studii arată că atât suma extrem de mică alocată, cât și diversitatea produselor influențează eficiența și atractivitatea programelor.

De exemplu, pentru anul școlar 2010-2011, 8,3% din elevi au declarat că nu au mâncat deloc mărul primit la școală, din cauză că era „stricat”, „bătut”, „miroase urât”.

Tot calitatea produselor este principalul lucru de care se plâng elevii în cazul cornurilor distribuite în școli. Ar vrea și ambalaje mai atractive, cu jocuri sau magneți, mai spun copiii. Calitatea produselor este însă strâns legată de bani. Cu toate acestea, 96% dintre elevii chestionați consumă laptele oferit și peste 93% consumă cornul.

La diversificare, peste 62% din elevii chestionați își doresc un alt fruct în locul mărului, în timp ce peste 31% vor în continuare măr. Pe primul loc în preferințele elevilor sunt citricele - 28% din repondenți, apoi bananele - aproape 13%, urmate de pere - 6%, piersici - 3,5% și struguri - 2,5%.

 

Doar 70% din merele pentru elevi sunt românești

Până în anul școlar 2012-2013, ambele programe se puteau derula prin Consiliile Locale. Din 2012-2013, s-au mutat exclusiv la Consiliile Județene.

Analiza MADR arată că derularea programului „Fructe în școli” prin Consiliile județene asigură absorbția fondurilor, dar riscă să neglijeze produsele locale. Datele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) arată că în anii școlari în care programul s-a derulat și prin Consiliile locale, merele distribuite în școli au fost 100% românești. Ulterior, procentul a scăzut până la 70% mere românești în 2014-2015.

În schimb, implementarea programului prin Consiliile locale ar avantaja producția locală, dar ar rămâne bani necheltuiți și ar genera costuri administrative mai mari pentru APIA.

Programul va fi elaborat de MADR după o consultare publică, deschisă până la finalul lunii septembrie 2016.

 

Masă caldă în loc de mere și lapte

Aproape 30.000 de elevi din 50 de școli vor primi în anul școlar 2016-2017 o masă caldă în loc de mere, lapte și corn. Este un program pilot aprobat de Guvern și include școli din zone defavorizate sau greu accesibile din mediul rural și câteva școli din orașe. Suma alocată este de 7 lei/zi pentru produse, transport, distribuție. Programul va fi implementat prin Consiliile locale.

 


Softul APIA, controlat de Guvern

Corpul de Control al Guvernului a solicitat APIA informații despre contractele dintre Agenția de Plăți și dezvoltatorul softului pentru plata subvențiilor, asocierea Siveco-TEAMNET, spune șeful APIA, Nicolae Horumbă. Acesta a precizat că actualul contract cadru cu Siveco-TEAMNET va expira la finalul lui 2016, iar APIA pregătește o nouă licitație. APIA a plătit pentru soft cca. 32 mil. euro, plus încă 9 mil. euro pentru extensiile necesare plății subvențiilor pe 2015.

„Dacă se modifică legislația în fiecare an când se modifică subvențiile în agricultură, trebuie să actualizezi softul la cerințele legale respective. (...) S-a pornit cu 5 scheme de plată în 2007 și s-a ajuns la 21 de scheme de plată în 2014, iar în 2015 am fost nevoiți să dezvoltăm din nou sistemul informatic pentru 89 de scheme de plată (...)”, a explicat șeful APIA, citat de Agerpres.

Legat de softul APIA, Valeriu Steriu, actualmente președinte al PMP, a cerut Guvernului să găsească soluții ca MADR să aibă un departament propriu de IT.

Steriu a adăugat că singurul soft performant este cel „care ia banii de la români, cel care este la ANAF”.


Plan pentru neutralizarea deșeurilor animale

Guvernul a adoptat, pe 24 august 2016, o ordonanță privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală. La începutul acestui an, Comisia Europeană soma autoritățile române să identifice urgent un plan de acțiune pentru un sistem adaptat condițiilor din România, viabil financiar și rentabil, astfel încât să se evite deschiderea acțiunii de infrigement împotriva țării noastre, cu repercusiuni asupra producătorilor români cărora le-ar putea fi interzis accesul pe piața europeană.

Actul normativ stabilește cadrul legal în care se vor desfășura colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor de origine animală, precum și autoritățile responsabile în fiecare din cazuri. Organizarea activității de neutralizare a deșeurilor animale și subvențiile acordate crescătorilor din gospodării vor fi reglemetate prin hotărâre de Guvern.


 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 522 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?