Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum să producem hrană eficient și durabil?

Publicat: 10 decembrie 2014 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La propunerea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), conferința regională a celui de-al 7-lea Forum privind viitorul agriculturii (FFA 2014) s-a desfășurat pentru prima dată la București, în ziua de 9 octombrie a.c. 

Click pe poza pentru galerie!

Forumul a fost pregătit de Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ (ELO) împreună cu Syngenta și LAPAR, și a avut tema „Cum să producem eficient și durabil, dar și cum să comercializăm produsele agricole mult mai bine“.

 

Teme actuale și generoase

Forumul a avut invitați de marcă, începând cu moderatorul evenimentului, deputatul Valeriu Steriu - artizanul strategiei pe termen mediu și lung pentru sectorul agricol, în perioada când conducea Comisia prezidențială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, continuând cu Dacian Cioloș, pe atunci Comisar European pentru Agricultură, cu Thierry de l’Escaille - secretar general al ELO, vicepremierul Daniel Constantin, David King, fost director al departamentului de relații internaționale al Asociației agricultorilor din Franța - SAF, Vasco Call - consilier Biroul de politici europene al Președinției CE, Arnaud Perrein, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din Regiunea Sud a României (APPRS), președintele LAPAR - Laurențiu Baciu, precum și Alexandru Lăpușan - director al Institutului de Cercetări pentru Economie Agrară și Dezvoltare Rurală. 

Conferința a avut trei paneluri cu tematici diferite de dezbatere, printre care problemele agriculturii mondiale, schimbările climatice, negocierile Parteneriatului transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) și modul în care pot coexista competitivitatea și protecția mediului în agricultura românească. La acest ultim subiect, Dacian Cioloș a precizat că „în agricultură vorbim de resurse de producție care sunt vii. Solul, plantele sunt materie vie și aceste chestiuni de protecție a mediului dau, de fapt, și direcția competitivității economice în agricultură. Dacă nu ținem seama de aceste aspecte, riscăm să pierdem pe termen lung competitivitatea și performanța economică”.

 

Când vom cultiva OMG în Europa?

Modul deschis de abordare a acestor teme a fost benefic pentru participanți, aceștia punând întrebări după fiecare panel în parte. Astfel, Cristina Cionga, director pentru Afaceri Publice și Guvernamentale DuPont Pioneer, și-a exprimat părerea în legătură cu „interzicerea cultivării OMG în Europa pe orice alt considerent, în nici un caz pe baze științifice, ceea ce va face ca  nici o companie producătoare de semințe să nu mai fie dispusă să investească în Europa din acest punct de vedere”. Pe aceeași temă a marșat și Costică Măcelaru, membru APA Brăila, care a subliniat că introducerea soiei în cultură ar reduce folosirea îngrășămintelor cu azot, care produc, inevitabil, poluarea solului și a apelor freatice cu nitriți și nitrați. 

 

Suprataxarea agriculturii

Nicolae Sitaru a adus în discuție, în stilul său caracteristic, adică tranșant, problema cooperativelor. „Dacă avem o democrație originală, așa vrem să fim și în ceea ce privește legislația cooperației, originali”. Sitaru a subliniat că în Franța, țara de unde vin cele mai multe cooperative cu un succes deosebit în Europa, cooperativele sunt scutite de impozitul pe profit. La urma urmei, fermierii plătesc tot felul de impozite, TVA de 24%, „taxa pe stâlp”, CAS, impozit pe profit, accize și încă alte o sută de taxe. ~n schimb, „fermierii nu au voie să meargă pe șosele” cu utilajele. Sitaru a întărit faptul că, dacă se vrea încurajarea asocierii, cooperativele ar trebui să fie scutite măcar de impozitul pe profit. 

Alexandru Lăpușan a intervenit pe acestă temă și a vorbit despre începutul cooperativelor în țările din vestul Europei, apărute cu mult înaintea colhozurilor. „Aceste cooperative, când au apărut, au fost sprijinite de stat, pentru că ele au, pe lângă multe alte dimensiuni economice, și o dimensiune socială”, a spus Lăpușan.

Laurențiu Baciu a insistat, din nou, pe faptul că subvențiile ar trebui să meargă spre performanță, și nu spre protecția socială. Un al aspect prezentat de președintele LAPAR factorilor de decizie din Europa și din România este acela că fermierii români ar trebui consultați atunci când se iau tot felul de decizii pentru ei: „Au fost luate anumite hotărâri la nivel european, însă noi nu am fost consultați și, de multe ori, aceste decizii au venit ca un bumerang asupra agricultorilor români“. Pe aceeași linie s-a situat și discursul lui Arnaud Perrein, care a reliefat efectul negativ al interzicerii neonicotinoidelor pentru țara noastră. 

Vizualizat: 508 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?