Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum gestionează CE criza de pe piața laptelui?

Publicat: 18 aprilie 2016 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Uniunea Europeană trece printr-o criză fără precedent, care afectează toți producătorii și procesatorii de lapte. 

Potrivit Rabobank, desființarea cotelor de lapte în statele Uniunii Europene a constituit practic un debușeu care a accelerat creșterea ritmului ofertei de pe piața laptelui. În general, la nivel global, producția de lactate a crescut mai rapid decât cererea, situație care a generat anumite tulburări pe piața specializată și a creat nemulțumiri în rândurile crescătorilor de animale de pretutindeni.

Click pe poza pentru galerie!

Autoritățile de la Bruxelles au anunțat implementarea temporară a cotei voluntare de lapte, prin care se urmărește limitarea producției pentru a facilita creșterea prețurilor. Controversata măsură, adoptată în urma unui lobby puternic din partea Franței, oferă practic statelor membre posibilitatea de a plăti fermierilor despăgubiri pentru a reduce producția de lapte. Comisia Europeană a invocat în acest sens Articolul 222 privind Organizarea Comună a Pieței, care poate fi activat numai în situații limită, când apar dezechilibre majore, el nefiind folosit niciodată până acum. Această măsură este aplicabilă pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea prelungirii termenului dacă va fi nevoie și în anumite condiții. Banii europeni nu pot fi însă folosiți pentru finanțarea măsurii. Pentru asta există posibilitatea accesării fondurilor neutilizate din ajutorul de 420 milioane euro alocat întregului bloc comunitar pentru susținerea sectoarelor de producție a lactatelor și cărnii de porc, afectate de scăderea prețurilor ca urmare a embargoului impus de Rusia. Suma alocată României în acest caz era de doar 11,1 milioane euro.

 

Presiuni externe

Liberalizarea cotelor de lapte din Uniunea Europeană nu este singurul factor care a determinat apariția acestei crize, susțin reprezentanții Comisiei Europene în cel mai recent raport privind perspectivele pe termen scurt pentru produsele lactate. Conform statisticilor oficiale, între 2007 și 2015 producția de lapte a Uniunii Europene a înregistrat o creștere de zece procente, respectiv cu 15 milioane tone. În aceeași perioadă, însă, producția Noii Zeelande a sporit cu 36 procente (o creștere în volum de peste 5,5 milioane tone), iar cea a SUA cu 12 la sută (mai mult de zece milioane tone). Aproape 40% din majorarea producției de lapte din UE a avut loc în anul 2014, creștere atribuită prețurilor bune la produsele lactate în sezonul 2013/2014. În ceea ce privește anul trecut, țări precum Olanda și Irlanda, a căror producție de lapte era serios limitată de cotele impuse, au cunoscut o creștere rapidă a producției. Cifrele publicate de Observatorul pieței laptelui arată că exporturile UE de lapte au crescut cu peste două procente, cu toate că prețurile de achiziție practicate la poarta fermei s-au redus. Livrările au fost cu cinci la sută mai mari în ultimul trimestru din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, în special datorită condițiilor climatice favorabile din toamnă. De asemenea, producția a fost încurajată de buna calitate a furajelor disponibile, de prețurile accesibile ale acestora și de costul redus al energiei.

 

Declinul prețurilor

România se află printre statele cu cele mai mari scăderi de preț la lapte din Uniunea Europeană, în ultimul an. Potrivit datelor publicate recent de Observatorul pieței laptelui, din ianuarie 2015 și până în ianuarie 2016 prețurile au înregistrat o scădere medie de șapte procente la nivelul UE, în condițiile în care în România declinul a fost de nouă la sută. Alte țări cu scăderi semnificative sunt Irlanda (12%), Cehia (11%), Slovacia (11%), Portugalia (10%) și Bulgaria (10%). Creșteri ale prețurilor s-au înregistrat doar în Suedia (Â4%), Malta (Â3%) și Cipru (Â1%). 

Cantitatea totală de lapte livrată în primele unsprezece luni ale anului 2015 a fost cu 2,2 la sută mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2014. Totodată, în intervalul de referință, producția de lapte praf degresat a înregistrat o creștere de 8,6%, iar cea de unt a sporit cu 4,3%.

 

Mai mult lapte livrat

Deși prețurile vor continua să pună presiune pe piața lactatelor și în 2016, se așteaptă o creștere a producției la nivelul blocului comunitar. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, anul trecut efectivul de vaci pentru lapte s-a mărit cu 1,2% în vechile state membre, în timp ce pe teritoriul noilor state s-a înregistrat o scădere de 3 procente, cel mai mare declin din 2011 încoace. Există însă diferențe majore de la un stat la altul. Spre exemplu, în Irlanda s-a manifestat o creștere de zece la sută, în timp ce Polonia și Estonia au raportat pierderi de cinci la sută. 

După cum se arată în prognozele oficiale, livrările de lapte de vacă vor crește cu cinci la sută în primul trimestru față de perioada similară a anului trecut, când multe ferme au redus producția de teama excedentului rezultat în urma eliminării cotelor. Prin urmare, în condiții meteorologice normale, Comisia estimează o creștere a livrărilor de lapte cu două milioane tone, Olanda, Danemarca și Irlanda urmând a adopta o poziție dominantă, în contrast față de Polonia, Ungaria, Slovacia și statele baltice, confruntate cu un declin al efectivelor.

La sfârșitul anului 2015, în Uniunea Europeană erau înregistrate 23,6 milioane de vaci pentru lapte, o treime din acest efectiv aflându-se în Germania (4,28 milioane capete) și (3,66 milioane capete). România, pe de altă parte, ocupă poziția a opta, cu aproximativ 1,17 milioane de exemplare înregistrate în mod oficial.

 

 

 

PIAȚA ROMÂNEASCĂ, ÎN CĂDERE LIBERĂ

În România, cantitatea de lapte de vacă preluat de către unitățile procesatoare de la exploatațiile agricole și centrele de colectare a scăzut în 2015 față de anul precedent cu 8,1%. Pe de altă parte, în același interval de timp, cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 28,8%, respectiv cu 22.266 tone. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2015, cantitatea de lapte procesat monitorizată de autorități a fost de 915.952 tone. Aceasta a avut un conținut mediu de proteină de 3,75% (față de 3,77% în 2014) și de grăsime de 3,26% (3,25% în 2014). Eliminarea cotelor și embargoul impus de Rusia au avut drept consecință o creștere a importurilor. Dacă în 2014 România importa 77.396 tone de lapte brut, anul trecut s-a ajuns la o cantitate de 99.662 tone, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 22,3 procente.

Cota de lapte totală alocată României de CE pentru sezonul 2014/2015 a fost împărțită aproape egal între livrările directe (1,57 mil.) și vânzările directe (1,7 mil.). Conform statisticilor publicate de Observatorul pieței laptelui, 70.175 de producători au efectuat livrări către fabricile de lactate din România. Pe de altă parte, numărul producătorilor înregistrați cu vânzări directe a fost de aproape trei ori mai mare, respectiv 194.792.

În ceea ce privește prețul laptelui la poarta fermei în România, acesta a scăzut anul trecut cu 11% în comparație cu 2014, de la o medie de 1,35 lei/litru la 1,2 lei/litru, ceea ce este sub media europeană. Cel mai bine plătit la poarta fermei este laptele din Cipru (0,58 euro/litru), Malta (0,48 euro/litru) și din Grecia (0,41 euro/litru), iar la polul opus se află Țările Baltice (între 0,22 și 0,23 euro/litru).

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 - 30 aprilie 2016

 

Vizualizat: 400 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?