CUM ARATĂ CULTURILE ÎN LUNA LUI FĂURAR? Tehnologii adaptate, riscuri asumate

Precipitaţiile mixte căzute în cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie au contribuit la refacerea rezervei de umiditate din sol în multe zone agricole ale României. În acelaşi timp se menţine şi se manifestă seceta pedologică în areale însemnate ca suprafaţă din Moldova şi Dobrogea, unde răsărirea culturilor de toamnă este întârziată şi neuniformă.

Vă propunem o radiografiere a culturilor agricole din 5 zone ale ţării, în ultima lună de iarnă calendaristică. Iată ce spun fermierii:

GALAŢI: La noi a plouat, dar e secetă

Aşa cum prezintă şi buletinele agrometeorologice, în cea mai mare parte a Moldovei se înregistrează seceta pedologică. În judeţul Galaţi, culturile de toamnă sunt întârziate pentru că nu au avut apă o bună perioadă de timp.  

Inginerul Cătălin Ionescu, tehnologul-şef al Societăţii Agricole ”Agroind” Tulucești, a pus grâu pe 500 de hectare, aproape jumătate din suprafaţa lucrată.

„Am riscat foarte mult şi eram pe punctul să pierdem grâul, dar o ploaie căzută în ultimul minut ne-a reînviat speranţele! Am ales să cultiv soiul Adesso (Probstdorfer), stabil şi productiv, cu conţinut ridicat de proteină şi gluten. La semănat, am aplicat localizat 150 kg/ha dintr-un îngrăşământ complex cu fosfor. Plantele răsărite ceva mai târziu au scăpat de atacul bolilor şi dăunătorilor şi acum se prezintă relativ bine”, explică agronomul.  

Ţinta lui este să obţină între 5 şi 6 tone/ha, dar ca să o atingă este nevoie de apă în sol. De aici vin şi frământările specialistului.

Problema cea mai mare e că apa care a căzut, circa 100 l/mp, asigură vegetaţia culturii doar în prima parte a primăverii. Mai jos de 20 cm în pământ nu mai este rezervă de umiditate. La noi a plouat, dar suntem în... secetă! Pare un nonsens, dar e un adevăr... CĂTĂLIN IONESCU, tehnolog-şef ”Agroind” Tulucești, jud.Galaţi

Rapiţa, un loz necâştigător

Nici în acest an, Agroind Tuluceşti nu are parte de rapiţă. A fost semănată pe o solă de 40 ha, dar va fi întoarsă. „De trei ani ţin sămânţa pe stoc şi nu am putut să o încorporez din cauza secetei. În toamnă, am avut pământul ceva mai reavăn şi m-am încumetat de am semănat! Precipitaţiile au venit mult prea târziu şi plantele nu au avut cum să acumuleze suficiente grade până la intrarea în iarnă”, precizează Cătălin Ionescu.  

Tehnologia cu risc asumat

Fermierul recunoaşte că anul trecut a făcut o producţie bună de grâu folosind o schemă de fertilizare minimă şi o tehnologie de protecţie fitosanitară redusă. „Am sesizat că va fi secetă şi am riscat, reducând cantitatea de sămânţă la hectar la doar 120 kg. În final am scos o medie de 5.000 kg/ha, cu jumătate din cheltuiala fermierilor vecini. Grâul meu a fost de bună calitate: peste 14% proteină şi mai bine de 81 masa hectolitrică”, explică specialistul gălăţean. 

Pentru culturile de primăvară, Cătălin Ionescu preferă să discuiască terenul foarte devreme, motivat de faptul că seceta se poate instala oricând şi lucrarea nu va mai ieşi cum trebuie.

BOTOŞANI: Grâul e în curs de răsărire!

În ferma lui Tiberiu Nichiteanu din Miorcani, comuna Rădăuţi Prut, jud. Botoşani, rapiţa arată excelent. A semănat 120 ha în epoca optimă şi este mândru de cultură. La grâu nu stă la fel de bine, “este niţel întârziat, pe vreo 200 ha e înfrăţit, iar pe alte 230 se află în fenofaza de răsărire”.

Tiberiu Nichiteanu nu a vândut din producţia de grâu şi porumb 2021, o păstrează pe stoc în speranţa că o va vinde la un preţ mai bun. În zonă, grânele se vând în jurul a 1,4 lei/kg.

BRĂILA: Un an agricol "rezonabil"

În judeţul Brăila, semănăturile de toamnă nu ridică probleme, umiditatea în sol e la un nivel satisfăcător, iar gerurile episodice sunt binevenite să mai distrugă din rezerva de păduchi, viruşi şi alţi agenţi de dăunare.

„Anul care a debutat prost în toamnă pare a fi unul rezonabil. După ploile căzute în urmă cu două luni s-au redresat rezervele de apă din sol”, susţine inginerul Vasile Datcu, fermier, preşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila.

Cultivatorul are semănate păioase de toamnă (orz şi grâu) pe aproximativ 150 ha. Rapiţă nu pune pentru că nu vrea să rişte, aruncând cu banii aiurea.

Tehnologia trebuie regândită

„În stadiul de dezvoltare existent, culturile au dispus de îngrăşămintele necesare la înfiinţare. La desprimăvărare va fi mult mai greu cu fertilizările din cauza preţurilor explodate la substanţele azotoase. Evident că trebuie să regândim tehnologiile şi schemele de fertilizare. La ferma mea, la culturile de primăvară, o să dau în vegetaţie foliar şi nu mai arunc de pomană azotatul să mă trezesc că nu au răsărit semănăturile. Aşa s-a întâmplat acum doi ani când tot îngrăşământul s-a dus în pânza freatică şi nu am făcut producţie. E timpul să procedăm aşa cum fac mediteraneenii, ei aplică fertilizanţii direct pe masa foliară. Este o soluţie”, consideră agricultorul brăilean.  

Citeşte articolul integral şi vezi cum e situaţia în Maramureş, Dobrogea sau Brăila în Revista FERMA, ediţia 1-14 Februarie 2022!

Poţi cumpăra revista online de AICI!

un articol de

MARIAN MUŞAT