Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum a ajuns a nimănui pășunea din Dragalina

Publicat: 02 august 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

O cireadă de vaci paște răsfirată pe întinsul izlazului. Într-o margine, un cal priponit retează hulpav iarba revigorată de o ploaie scurtă, de vară. Ciulinii au scos capul ici-colo, să-și afirme statutul lor de embleme vegetale ale Bărăganului. Tabloul ar fi unul arhaic dacă la orizont nu s-ar profila furnalele combinatului chimic din coasta Sloboziei. 

Click pe poza pentru galerie!

Pășunile au însă și un statut juridic, iar la Dragalina situația nu este deloc roză. Ba mai mult, conducerea comunei stă ca pe ghimpi, tot așteptând un răspuns de la autoritățile publice județene... 

 

Din șase sute hectare de izlaz cât avea în 1990, comuna Dragalina a rămas cu 300 ha. Jumătate din pășunea comunală a fost parcelată și dată în proprietatea unor solicitanți de pământ în baza legilor proprietății. Cum s-a întâmplat în multe alte locuri, comisiile de punere în posesie nu au retrocedat terenurile pe vechile amplasamente, ci i-au reîmproprietărit pe săteni în cu totul alte locuri. Așa a ajuns și izlazul din Dragalina să fie hăcuit și scos din proprietatea comunei. Mai mult, spun surse din primărie, suprafețe însemnate au fost date unor solicitanți din județul vecin, Ialomița. Epopeea pășunii comunale nu s-a oprit însă aici. Anul acesta Prefectura Călărași a somat autoritatea publică locală să anuleze contractul de concesionare a izlazului către asociațiile crescătorilor de animale, din cauză că nu are titlu de proprietate. 

Până anul acesta, lucrurile au mers minunat la Dragalina. Asociațiile au solicitat pășune pentru animalele membrilor, iar Consiliul Local le-a acordat cele 300 ha rămase din suprafața totală în urma retrocedărilor. Ar trebui amintit că la Dragalina a funcționat inițial o singură asociație. Aceasta a fost prima entitate care a închiriat izlazul comunal și a încasat subvențiile de la APIA. Spre deosebire de multe asociații de profil din țară, cea de la Dragalina a utilizat banii pentru curățirea pășunii și ameliorarea covorului ierbos. Asociația a aplicat și pentru obținerea unui ajutor de minimis necesar achiziționării unui tanc de răcire, dar demersul nu a avut succes. Din păcate, asociația s-a divizat, un important crescător de ovine s-a retras din orice structură asociativă, iar pe izlaz nu au mai fost executate lucrări de îngrijire. Așadar, un regres în administrarea izlazului. Cu toate acestea, în ultimii ani, efectivele de animale au continuat să crească, sub stimulentul subvențiilor. Situația la Dragalina, la începutul anului 2016 era, prin urmare, aceasta: două asociații de crescători de animale, efective în creștere, dar o gestionare a izlazului mai slabă decât în anii precedenți. 

 

O veste rea

În ianuarie 2016, fermierii își făceau încă planuri pe seama subvențiilor pentru izlaz. Un ordin sosit pe neașteptate de la Prefectura Călărași le-a zădărnicit însă orice plan bazat pe banii oferiți de APIA pentru pășunea comunală. Prefectura Călărași a somat autoritatea publică locală să anuleze contractul de închiriere a izlazului, contract încheiat pe cinci ani, din cauză că pentru izlaz nu a fost eliberat titlu de proprietate. Vestea i-a năucit pe funcționarii primăriei și pe fermieri deopotrivă. Primarul Marius Stanciu nu știe de ce Prefectura nu le acordă încă titlul de proprietate: ”Este inexplicabil. Noi suntem proprietari de drept în baza unei decizii a Comisiei Județene de Fond Funciar. Figurăm în anexa la un document emis de comisie încă din 1991. Acolo, comuna Dragalina este menționată cu 600 ha de izlaz comunal. Între timp, 300 de ha au fost retrocedate și am rămas cu 300 de ha. Nu știu de ce retrocedările nu s-au făcut din terenul deținut de ADS. Ar fi fost mai firesc așa. Or, cei care au făcut punerile în posesie în anii aceia au pus ochii pe izlazul nostru”.  

 

Subvențiile au relansat zootehnia

Timp de aproape 25 de ani, pentru izlazul comunei Dragalina nu a fost emis titlul de proprietate. Acest lucru nu a împiedicat desfășurarea activității pastorale. Mulți ani, interesul pentru creșterea animalelor a fost scăzut. Unii săteni încă mai aveau serviciu, iar alții nu erau motivați să întrețină un număr mare de animale. Aderarea României la Uniunea Europeană a relansat zootehnia locală. Subvenționarea agriculturii a fost decisivă. Fermierii s-au asociat și au cerut Primăriei încheierea unui contract de închiriere a celor 300 ha de pășune. În baza acestui contract, asociația existentă la vremea aceea a depus cerere pentru subvenție la APIA Călărași. Banii europeni au început să curgă în conturile asociației. Fermierii au înființat și o cooperativă agricolă. Activitatea pastorală s-a pus pe baze noi, asociative. Banii au fost investiți în pășune și în achiziționarea de utilaje agricole. Pe parcurs, însă, unitatea inițială  a fost spartă și au fost înființate două asociații, care au continuat să își pășuneze animalele pe izlaz și să încaseze subvențiile cuvenite. A avut loc, deci, o reorganizare a fermierilor, dar relația cu APIA nu a fost afectată, nici relația contractuală cu primăria. Au apărut mai multe asociații, dar banii au continuat să intre în conturile acestora. Fenomenul nu este unic, dimpotrivă. Sunt multe localități unde asociația originară s-a divizat în asociații mai mici. E, până la urmă, dreptul fermierilor să se organizeze cum vor. E de verificat, însă, dacă asociațiile mai mărunte, rezultate în urma scindării asociației-mamă îngrijesc pășunea închiriată. La Dragalina, lucrările de îngrijire a pășunii au stagnat anul trecut. Este vizibil un regres în comparație cu perioada când a activat asociația mare.

 

Primarul amenință

Anularea contractului de închiriere a pășunii comunale a lăsat în aer asociațiile de creștere a animalelor. Anul acesta, structurile asociative nu au mai depus la APIA cerere de subvenție pentru suprafața de pășune închiriată până acum. Fermierii au perceput ca o lovitură decizia Prefecturii. Primarul Marius Stanciu a făcut toate demersurile necesare pentru a obține titlul de proprietate, dar, deocamdată, fără succes: ”Am trimis toată documentația. Dacă nu ne acordă titlul de proprietate, merg cu fermierii în fața Prefecturii”. Primarul suspectează că la mijloc ar fi interese oculte, că neacordarea titlului de proprietate ar lăsa drumul deschis pentru înstrăinarea izlazului. Viitorul va scoate la iveală interesele oculte, dacă, într-adevăr, acestea există, dar până atunci frustrarea cea mai mare este că subvențiile europene pentru izlaz nu vor mai putea fi acordate. Nici fermierii nu primesc subvenții, dar nici Primăria nu mai încasează redevență de la fermieri, fiindcă nu mai există bază legală și fiindcă fermierii nu au bani să achite redevența la hectar. Pierd așadar asociațiile, dar pierde și comunitatea locală, fiindcă redevența pentru pășune ar fi ajuns în bugetul local. 

 

Fermierii au o piață nouă

Animalele nu știu de legi și ordine ale instituțiilor publice. Au nevoi și cer să le fie satifăcute urgent. Vacile și oile Dragalinei nu au treabă cu anularea contractului de închiriere a pășunii. Vor să pască, iar fermierii și primăria s-au înțeles să le asigure pășunatul, chiar dacă nu mai există nici un document care să-l reglementeze. Primarul va continua demersurile pe lângă Prefectură pentru intrarea în legalitate, deși edilul șef susține că pășunea aparține de drept comunei, în baza documentelor emise de Comisia Județeană de Fond Funciar. Comunitatea locală are nevoie de izlaz pentru pășunarea animalelor și, în consecință, pentru încasarea subvențiilor. Primăria a alocat asociațiilor teren pentru construirea unor adăposturi în afara localității, unde să fie ținute animalele tot timpul anului. Totodată, a amenajat în centrul comunei o piață agroalimentară, unde orice producător poate închiria o tarabă pentru comercializarea produselor, atât vegetale, cât și animale. În absența unor obiective industriale, agricultura rămâne principala ocupație a localnicilor, dar o formalitate juridică, neacordarea unui titlu de proprietate, poate perturba activitatea agricolă locală. 

 

 

 

UN FERMIER MULȚUMIT

Stelian Mușat, o mai veche cunoștință a noastră, aștepta oile să vină la muls. El se află în aceeași situație ca toți ceilalți fermieri. Fost funcționar de bancă (povestea lui o puteți reciti în revista Ferma nr. 3 din 14 - 28 februarie 2015, sub titlul ”Stelian Mușat, omul care și-a reinventat destinul”), fermierul susține că nu și-a întocmit planul de afaceri pe baza subvențiilor agricole. ”Sigur, banii de la stat sunt bineveniți, dar nu trebuie să te bazezi pe ei. Anul acesta subvențiile au venit târziu sau nu au venit deloc și uitați câte nemulțumiri au provocat. Eu îmi fac calculele în funcție de veniturile mele. Până acum a mers. Sunt mulțumit”, spune fermierul. Stelian vinde laptele unui procesator local. Brânză produce numai la cerere. A mixat rase locale cu rasa Dorper, de origine sud-africană. ”Dacă va fi să mergem în fața Prefecturii să protestăm pentru izlaz, mă duc, dar dacă vom merge să spunem ce frumos și bun e unul sau altul, nu mă duc. Protestele sunt necesare în situații extreme, în rest, fermierii adevărați, ăia care nu umblă în costum și cravată, stau la fermă și muncesc, nu au timp de mers la București”, suține fermierul, îmbrăcat în salopetă. 

 

Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 - 1-15 august 2016)

Vizualizat: 559 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?