Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Culturile de toamnă iau în stăpânire câmpul

Publicat: 06 noiembrie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După ploile căzute în ultima perioadă, fermierii zoresc încheierea lucrărilor din campania agricolă de toamnă. Recoltarea porumbului în paralel cu însămânțările de toamnă, lucrări întârziate din pricina frontului de precipitații, dar și realizarea ogoarelor după eliberarea terenurilor de resturile vegetale constituie principalele lucrări ale sezonului.

Click pe poza pentru galerie!

GALAȚI

Grâul se seamănă pe ultimele suprafețe

În județul de la Dunăre, producătorii agricoli folosesc din plin vremea bună de lucru de la sfârșit de octombrie. Agronomul Vasile Dajbog, fermier cu suficientă experiență agricolă, ne spune că după frontul de ploi terenul se lucrează mult mai bine. „Exploatez o suprafață de teren de 400 de hectare, în comuna Smârdan, în apropiere de Galați. Lucrările se desfășoară într-un ritm susținut și în condiții bune. Mai am o suprafață mică de însămânțat cu grâu, din cele 150 ha pregătite, sper ca în două-trei zile să închei lucrarea”, ne-a declarat fermierul. 

Acesta ne-a precizat că terenul se lucrează în funcție de solă, acolo unde a plouat se realizează un pat germinativ corespunzător: arătură și o singură trecere cu combinatorul; dar unde a fost nevoie, s-a intrat cu discul greu de două sau de trei ori, până ce s-au fărâmițat bolovanii. La pregătirea terenului pentru însămânțat au lucrat mecanizatorii Ciprian Marin și Mircea Corbeanu, iar tractorul, în agregat cu semănătoarea SUP 31, a fost condus de Melu Drăgușanu. Cultura de grâu s-a fertilizat cu îngrășământ complex NPK 16: 48:0, în cantitate de 200 kg/ha. 

„Chiar dacă or să se supere unii dintre colegi, pot să zic că anul agricol a fost unul bunișor, producțiile obținute au fost mulțumitoare. Am avut și zone cu probleme unde nu a plouat, am declarat câteva suprafețe calamitate, dar nu cred că voi beneficia de despăgubiri, căci am făcut totuși producție”, consideră Vasile Dajbog. Fermierul susține că îi mai trebuie o combină pentru recoltat, are nevoie de silozuri, dar nu sunt bani de investiții. Tot din cauza lipsei banilor, cerealele le vinde la recoltare. 

Așa cum și-a propus agricultorul gălățean, în această toamnă în ferma lui se vor realiza ogoare pentru primăvară pe 250 hectare, la o adâncime de 30 cm. 

 

Recoltarea porumbului se apropie de final

În ultimele zile ale lunii octombrie, inginerul Gheorghe Sireteanu era prezent în câmp, supraveghind derularea lucrărilor agricole de toamnă. „Suntem angajați cu toate forțele la recoltarea porumbului de pe cele 120 ha cultivate cu hibrizi de la Pioneer și Monsanto. Avem în lan două combine, dotate cu un echipament special de recoltat porumbul, pe 8 rânduri.  Dacă ne lasă vremea, terminăm recoltarea în câteva zile de lucru zi-lumină. Combainerii Emanuel Constandache și Marcel Onofrei mi-au depășit așteptările în ceea ce privește grija de a realiza o lucrare de calitate și fără pierderi. Producția este bunicică, estimez la cântar cam 8500 kg boabe/ha. Porumbul îl livrez la baza de recepție a grupului Brise, la Fumușița”, ne-a declarat agronomul. 

 

Lucrare de calitate la însămânțarea grâului 

În ferma gălățeanului, situată în apropierea Prutului, pe un teren de baltă care se lucrează ceva mai greu, întrucât a plouat vreo 70 de litri/mp, semănatul grâului a intrat în linie dreaptă. Lucrarea executată de mecanizatorul Gheorghe Brătuleanu se derula pe ultimele hectare din cele 120 ha programate a fi însămânțate. Semănătoarea este prevăzută cu freză pentru a realiza o lucrare de calitate și cu dispozitive de fertilizare. Concomitent cu încorporarea seminței în sol, se administra și un îngrășământ complex NPK 18:46:0 (150 kg/ha) la 6-8 cm adâncime.

Soiul cultivat, Arezzo, produs în lotul semincer, a oferit satisfacție agronomului Gheorghe Sireteanu, anul trecut cu acest soi a obținut o recoltă de peste 7 t/ha. 

„Am achiziționat trei instalații de irigare cu tamburi și o motopompă din Italia. La rapiță, cultură însămânțată la sfârșitul lunii august și începutul lui septembrie pe 40 ha, am aplicat o udare pentru răsărire”, a explicat fermierul. 

 

INSULA MARE A BRĂILEI 

Recoltarea porumbului, abia la început

Agricultorii din Insula Mare a Brăilei au finalizat însămânțarea orzului în prima decadă a lunii octombrie, pe cele zece mii de hectare semănate cultura fiind răsărită aproape în totalitate. 

„La grâu, din 18 mii ha, mai avem încă 6000 de semănat după soia. Eu cred că până pe 28 octombrie vom finaliza lucrarea. Suntem un pic încurcați că am avut ceva precipitații. Soia am recoltat-o un pic mai târziu, fiindcă am semănat-o mai târziu în primăvară din cauza excesului de umiditate”, ne-a declarat Mihai Solomei, directorul tehnic al SC Agricost SRL.

În IMB, recoltarea porumbului se afla la început în ultima decadă a lunii octombrie. Până atunci se adunase recolta de știuleți de pe 1000 ha, din programul de 7800 ha. „Credem că până pe 10 noiembrie vom recolta porumbul, am cultivat hibrizi tardivi (FAO 440-600) și umiditatea este mai mare, deoarece însămânțările de primăvară s-au întârziat cu trei săptămâni. Dispunem de un număr suficient de combine care pot să recolteze porumbul într-un ritm de 700 -800 ha/zi. Pentru porumb avem ceva contracte făcute, deocamdată, îl uscăm și-l depozităm în silobaguri - saci pentru depozitare/conservare cereale”, a susținut Mihai Solomei. 

 

O soluție nouă în fertilizare

 „Răsărirea este destul de bună la ce am semănat până acum, e adevărat, ne-au ajutat și aceste ploi, un pic cam multe și cam dese, dar lucrurile sunt în regulă. Ca noutate, la fertilizare am administrat un complex triplu 15 (în doză de 120 de kg/ha) , pe care l-am folosit ca starter și la grâu, și la orz. Ca fertilizare de bază am folosit un triplu superfosfat, îngrășământ de calitate înaltă sub formă de granule cu o cantitate sporită de P2O5 (aproximativ 46%) , ușor de amestecat cu semințele simultan cu însămânțarea solului”, a explicat Mihai Solomei. 

 

Tehnologii conservative 

La semănat, în Insula Mare a Brăilei se realizează aceeași tehnologie confirmată în ultimii ani, și anume o lucrare cu cultivatorul Horsch Tiger - soluția ideală pentru prelucrarea Mini-Till a solului și însămânțatul cu mașini superperformante. După recoltarea soiei se utilizează Jokerul - o grapă cu discuri compactă pentru prelucrarea miriștii și pregătirea patului germinativ. Pentru că solul este cam umed, se realizează o lucrare superficială la 12 cm adâncime, după care se însămânțează. „Dispunem de 29 de semănători de 6 metri, Gigante Corsa, cinci Pronto și două Focus, capacitatea de însămânțare zilnică fiind undeva la 1400-1500 ha. E adevărat, suprafața rămânând mai mică, acum nu putem să lucrăm cu toate, dar având medie zilnică de 1000 ha, într-o săptămână terminăm lucrarea”, a precizat directorul tehnic din IMB.

 

GORJ

O campanie de toamnă fără grâu 

După cum aflăm de la inginerul Gheorghe Petcu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Gorj, în ferma lui, de 500 ha, campania agricolă nu este atât de stresantă. Motivul este simplu! “Anul acesta nu punem grâu, a plouat un pic și nu prea avem încredere. În curând, plugurile vor brăzda adânc întreaga suprafață. Mai avem de adunat porumbul, cultură care ocupă 180 ha. Dacă ține vremea cu noi, în două - trei zile suntem gata”, ne-a explicat fermierul. 

Acesta a susținut că nu au fost probleme cu seceta. “Terenurile noastre sunt ferite de uscăciune, le avem pe malul Jiului și ale Jaleșului și printre canale, o rețea care preia surplusul de apă din bazinul hidrografic. De aceea obținem producții mulțumitoare și stabile an de an. Eu nu pot să mă plâng niciodată, căci nu am avut probleme; și când a fost un an bun și când a fost unul rău, la noi s-a făcut recoltă. Pot să mă plâng când vine vorba de prețurile care au luat-o razna. Sunt destul de mici și mulți fermieri din zona Doljului și Oltului s-au dus în cap!”

Gheorghe Petcu ne-a dezvăluit faptul că intenționează să depună un proiect în valoare de circa 600.000 euro pentru dotarea cu mașini și utilaje, de la pregătit solul și până la recoltat. 

 

ILFOV 

Ogoarele de toamnă sunt întârziate

În ferma lui Dan Ilie, liderul Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice Ilfov, care lucrează 350 ha, semănatul grâului de desfășura, în ziua de 24 octombrie, pe ultimele 30 ha din cele 160 programate la însămânțat. “În dotare avem două semănători, dar am mers cu una, că nu am putut pregăti solul din cauza vremii nefavorabile. Am realizat o viteză de lucru de până la 25 ha la zi”, a precizat cultivatorul. 

Fermierul ilfovean a încheiat strânsul porumbului din câmp, s-a lucrat cu o singură combină New Holland, cu lățimea de lucru de 6 m, ritmul zilnic fiind de 100-150 tone de porumb, în funcție de fluxul de transport. “Cu porumbul m-am închis bine, în medie 6500 kg boabe/ha, am dat toată recolta de pe cele 180 ha la fabrica Titan la un preț bun, de 618 lei tona. Și recolta de grâu am valorificat-o la același procesator, cu 740 lei/tonă”, ne-a declarat Dan Ilie. 

Fermierul s-a arătat mulțumit de cultura de rapiță (100 ha), fiind înființată în epoca optimă, plantele au avut apă și s-au dezvoltat excelent. 

La ogoarele de toamnă situația este ceva mai slabă, din cele 250 ha stabilite, s-au realizat vreo 50. “În septembrie - octombrie au fost ploi de 250 l/mp; este mâzgă, se lucrează greu solul și se consumă multă motorină; așteptăm să se mai zvânte un pic”, a precizat agricultorul. 

“Pentru rapiță am arat tot terenul, iar la grâu am intrat cu plugul numai pe jumătate din suprafață; pe solele eliberate după rapiță, am trecut numai cu discul. La culturile de rapiță și de grâu am administrat un îngrășământ Ngooo NPK 10:20:10 (5% SO3) de la Năvodari, cu 150 kg/ha”, a susținut fermierul. Cu toate că are dotarea tehnică necesară, un utilaj de dezmiriștit nu ar strica. 

“Am format un grup de producători, recunoscut în martie 2015 de MADR, lucrăm împreună 3000 de hectare și vrem să accesăm fonduri europene”, ne-a declarat în final Dan Ilie. Semn că pentru fermierii ilfoveni asocierea ar putea să conducă lucrurile pe un făgaș normal. 

Vizualizat: 593 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?