Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Culturi sub stres hidric

Publicat: 14 iulie 2015 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Care este starea culturilor de primăvară după aproape trei luni bune de secetă pedologică și de arșiță atmosferică?

Click pe poza pentru galerie!

„Dacă nu venea ploaia asta, era jale! Am vreo 70 ha de floare și de sorg nerăsărite. Acum mai sper într-o minune, dacă o mai fi sămânța bună”, ne-a declarat fermierul brăilean Costică Mocanu. 

 

90 de zile fără apă 

În exploatația lui nu a mai plouat de 90 de zile. Ploaia a venit abia spre sfârșitul lunii iunie, în medie 28 l/mp. Din cele 1.000 ha exploatate, vreo 400 ha nu pot fi irigate. Acolo unde a irigat, porumbul, soia și floarea, udate de două ori, s-au dezvoltat uniform și armonios, sunt sănătoase, curate și bine fertilizate. O apă la prima treaptă de pompare îl costă 150 lei mia mc, iar pe a doua, 300 lei. 

Cu păioasele, are emoții; dacă orzul (100 ha) a dat o medie de 3,5 t/ha, la grâu se teme că nu va recolta mai mult de 3 t/ha. „În schimb, am loturi semincere de nota 10. Porumbul ocupă 350 ha, la 1 iulie intru la castrat, iar soia (10 ha) e o cultură de manual”, a explicat ceva mai ușurat Costică Mocanu. 

 

Culturi întârziate în vegetație

„Culturile suferă din lipsa apei, cei care s-au grăbit să semene floarea devreme, suferă și ei, plantele s-au etiolat, au calatidiul mic. Și porumbul e... hidrostresat. De obicei nu mă grăbesc la semănat, împart suprafața de porumb în două; jumătate o semăn mai devreme, jumătate, ceva mai târziu, să nu mă prindă în miezul arșiței”, ne-a declarat Gheorghe Tuzu, cultivator din Buzău. 

Acesta a erbicidat întreaga suprafață înființată în primăvară, a fertilizat foliar, dar a finalizat și prima prașilă. „Nu mai intervenim, doar dacă vine vreo ploaie și vom putea intra în câmp o să mai dăm un îngrășământ foliar”, a precizat fermierul. 

Timișeanul Ianco Zifceak nu este prea mulțumit de culturile prășitoare. Până în primăvară a fost exces de apă, nu s-a pregătit corespunzător patul germinativ, apoi s-a instalat seceta. Acum porumbul și floarea pot face producție doar dacă va ploua. „Am terminat toate lucrările din tehnologie, inclusiv prășitul, am încheiat fertilizarea cu nitrocalcar în doză de 250 kg/ha, deci acum nu mai intervenim în lan”, ne-a precizat fermierul bănățean la jumătatea lunii iunie. Suprafața nu este la irigat; doar lângă fermă udă pe o arie mică cu un tambur. 

În zona Bădălan - Galați, situată la confluența dintre Dunăre și Prut, nu a mai plouat de mai multe săptămâni, ceea ce a întârziat dezvoltarea vegetativă a culturilor. Inginerul Jean Florescu exploatează 400 ha cu orz, grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, legume și cartofi. „Din 12 mai am început să udăm culturile, deoarece nu mai răsăreau din patul germinativ. Acum a plouat circa 14 l/mp, însă irigăm în continuare. Am dat apă pe mai bine de jumătate din suprafață, cu o normă de peste 1.000 mc/ha, îndeosebi la legume și cartofi. La porumb, floare și soia am aplicat două erbicidări, iar la cartofi și legume (ceapă, morcov, păstârnac, pătrunjel), am făcut tratamentele curente”, ne-a declarat agronomul. 

În județul Galați, 187.000 ha cu porumb și floarea soarelui sunt afectate de secetă în diverse grade, de la 50% la 100%, a anunțat, în 22 iunie 2015, directorul Direcției Județene Agricole, Ciprian Mihăilă.

 

Recoltări de primăvară!?

În județul Olt, campania pentru însămânțările de primăvară s-a transformat, pe alocuri, mai ales în zona de nord, în... recoltat „Anul trecut ne-a plouat extrem de mult în partea de nord a județului, de am întârziat cu strânsul recoltei. Am recoltat chiar până în primăvară porumb și niște resturi de orz; a rămas grâu nerecoltat; 2014 a fost o mare nenorocire pentru noi”, ne-a spus Dan Ion Bărăgan, directorul DAJ Olt

Șeful agriculturii oltene ne spune că, în primăvara acestui an, deosebit de secetoasă, fermierii au lucrat în condiții extrem de grele la pregătirea terenului pentru semănat: consum mare de motorină, de piese de schimb, de manoperă. Au fost sole peste care utilajele mecanice au trecut de trei-patru ori. „Toate acestea, grefate pe lipsa acută de apă, au făcut ca prășitoarele din primăvară să aibă o răsărire neuniformă. Și cum unele plante aveau două frunze, iar altele șapte, nu s-a putut executa o lucrare calitativă de erbicidare, o prașilă corectă, nu s-a aplicat un tratament optim cu insecto-fungicide”, a precizat Bărăgan. 

În Olt, 45.000 ha de floarea-soarelui (din 60.000 ha) arată mulțumitor, cu excepția zonei de nord a județului, unde cultura este întârziată fenologic. „Într-un cuvânt, prășitoarele nu sunt spectaculoase, fiindcă avem beleaua în cârcă de anul trecut! Precipitațiile din ultimele zile au mai înviorat culturile. Întotdeauna, prășitoarele scapă dacă vine o ploaie la mijlocul campaniei de orz. Cert e că, la nivel de județ, ne cam omorâm să ajungem la producțiile din ’89!”, a concluzionat șeful DAJ Olt.

Vizualizat: 587 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?