Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Criză sau nu, agricultura românească are nevoie de finanţare!

Publicat: 03 februarie 2009 - 21:18
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Este sau nu este criză în economia românească? Da, dacă ne uităm că din ce în ce mai mulţi conaţionali sunt disponibilizaţi, în special din unităţile de producţie. Nu prea, dacă ne gândim la perioada cumpărăturilor de sărbători, când puterea de cumpărare a românului nu s-a lăsat afectată de criză.

Click pe poza pentru galerie!

Sigur că efectele unui declin mondial în economie sunt mult mai profunde şi de durată. Pe noi, să spun aşa, încă nu ne-a luat valul crizei din plin. În ceea ce priveşte sectorul agricol, cei mai îndreptăţiţi să vorbească despre acest subiect sunt cei care practică agricultura, fermieri şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale şi sindicale, dealeri de maşini, utilaje şi echipamente agricole, producători de inputuri pentru agricultură, specialişti.

Lor, adică d-voastră, celor care „mişcă” lucrurile în agricultura românească, le-am adresat două întrebări, legate de mult discutata şi iminenta criză economică:

1. Cum s-a manifestat până în prezent criza economică în domeniul dumneavoastră de activitate, respectiv?

2. Ce soluţii întrevedeţi pentru remedierea neajunsurilor apărute ori pentru limitarea efectelor negative ale crizei?

„Dorim parteneriate mai solide cu băncile”



/apps/ferma/resources/imagini/narcis-somesfalean_gImage.jpg


Narcis Someşfălean, director general Valtec Tractoare Transilvania

„Pot să spun că, în ceea ce priveşte criza economică, avem de-a face cu două aspecte. Primul aspect se referă la noua politica agrară guvernamentală, care încetineşte derularea achiziţiilor, dar şi situaţia furnizorilor, care, desigur, îşi fac planuri în funcţie de subvenţii.

Al doilea aspect este legat de faptul că problemele financiare generează întârzâieri în efectuarea plăţilor către furnizorii de echipamente pentru agricultură. Până în momentul de faţă, despre noi pot spune că nu am înregistrat scăderi în vânzări, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dacă ar fi să fac o estimare a efectelor crizei, aş putea să mă hazardez, apreciind că vom înregistra o scădere de circa 25-27 la sută, faţă de vânzările noastre medii.

Cât priveşte soluţiile la criză, aş enumera câteva, mai importante, în opinia mea. În primul rând, ar fi existenţa unei finanţări mai bune. În al doilea rând, dorim parteneriate mai solide cu băncile, iar în al treilea rând, militez pentru o creştere a eficienţei de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile."



„Este clar că în agricultură nu se poate fără subvenţii”



/apps/ferma/resources/imagini/ioan-benea_gImage.jpg



Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale "Cartoful"

"În agricultură, criza economică nu s-a manifestat până în prezent, deoarece noi suntem actualmente într-o perioadă de repaus. Sigur că vedem cu toţii ceea ce se petrece acum şi ştim că marea problemă este devalorizarea leului, fapt care duce la creşterea costurilor de înfiinţare a culturilor şi, desigur, mai departe, la majorarea preţului de vânzare a produselor. În agricultură problema este că nu ştim sigur dacă banii pe care îi investesc acum, se vor întoarce înapoi la vară!

Avem de-a face mai degrabă cu o criză financiară, deoarece vorbim de credite mai scumpe, de probleme de finanţare etc., cu toate efectele ce decurg de aici. Este clar că fără subvenţii în agricultură nu se poate. Creşterea costurilor de producţie determină creşterea preţurilor în lanţ; tocmai de aceea este nevoie de subvenţii...

În primul rând, soluţia la criză ar fi munca! Bine ar face toată lumea dacă s-ar pune pe treabă, să zic aşa... Din păcate, românii au învăţat doar să se descurce şi mai puţin să muncească, pentru a aduce plus-valoare."



„Despre criza economică o să vorbim la vară...”



/apps/ferma/resources/imagini/adrian-radulescu_gImage.JPG



Adrian Rădulescu, preşedinte LAPAR

"După părerea mea, deocamdată nu avem o criză economică, ci doar una financiară. Despre criza economică din agricultură o să vorbim probabil la vară. Dar eu cred că efectele crizei o să-i lovească doar pe speculatori, nu şi pe agricultori.
Există trei soluţii ca să supravieţuim crizei economice. Scurt şi la obiect: finanţare pentru fondurile structurale, atragerea de fonduri şi demararea investiţiilor."



„Bugetul nostru a fost dat peste cap de fostul guvern”



/apps/ferma/resources/imagini/nicolae-cioranu_gImage.jpg



Nicolae Cioranu, preşedinte Asociaţia Crescătorilor de Ovine "Păstorul-Crişana" din Arad

"Până acum, noi n-am simţit nici o criză. Suntem necăjiţi doar pentru că n-am primit la timp subvenţiile. Bugetul nostru a fost dat peste cap de fostul guvern, dar avem promisiuni de la noul ministru al agriculturii că se va rezolva situaţia. Acum, să vedem dacă se ţin de cuvânt...

Eu cred că în acest moment este prea devreme să vorbim de soluţii. Deocamdată, noi suntem în aşteptarea banilor..."



„Noi nu suntem şi nici nu vom fi afectaţi de criză”



/apps/ferma/resources/imagini/dimitrie-musca_gImage.jpg



Dimitrie Muscă, director Combinatul Agroindustrial Curtici

"Până în prezent, noi nu am fost afectaţi şi, ţinând cont de faptul că avem o situaţie financiară bună, credem că nici nu vom fi afectaţi în vreun fel de criză. În prezent, ca să vă dau doar un exemplu, noi vindem carne, produse din carne şi lapte, prin cele 18 magazine proprii, în valoare de un miliard de lei zilnic.

De asemenea, avem stocuri în îngrăşăminte, erbicide, pesticide etc., astfel încât nu ne afectează nici eventualele noi scumpiri ale acestor produse. Faptul că am obţinut producţii de peste 6.000 de kilograme de grâu la hectar, respectiv peste 10.600 kilograme de porumb la hectar, ne conferă o anumită siguranţă financiară pe viitor.

Cred că o soluţie la criza economică, şi cea din agricultură în special, ar fi acordarea unor subvenţii, însă acestea să fie la acelaşi nivel cu subvenţiile care se acordă şi în celelalte state europene. Degeaba, de exemplu, noi primim o sută de euro pe hectar, iar vecinii noştri ungurii primesc 150 de euro la hectar, deoarece acest fapt ne dezavantajează pe noi, fiind vecini cu ei.

Soluţia la criză este reducerea la maximum a cheltuielilor, în paralel cu uniformizarea subvenţiilor, pentru a putea crea o competiţie egală pentru toţi. Desigur, o altă cale ar fi dezvoltarea zootehniei şi a altor sectoare..."



"Piaţa utilajelor agricole este dependentă de programele de finanţare"



/apps/ferma/resources/imagini/lucian-dehelean_gImage.jpg



Lucian Dehelean, director general IKR România

"În 2009, piaţa maşinilor şi utilajelor agricole va fi, în mare parte, dependentă de programele FEADR, pentru că sunt foarte mulţi agricultori care aşteaptă în prezent finalizarea proiectelor. Nevoia de maşini e foarte mare, dar dacă finanţările nu vor porni într-un ritm mai accelerat, atunci da, vor fi probleme.

Asta ţinând cont şi de criza economică şi financiară mondială, care deja afectează şi România, cel puţin la partea de creditare. {i atunci, chiar dacă mulţi fermieri au mizat pe programe pe care nu le-au realizat încă, vor avea nevoie de susţinere financiară pentru propria contribuţie la proiecte.

În agricultură, în general, dar mai ales în viitorul apropiat, nu poţi să supravieţuieşti crizei şi lipsei banilor fără un minim de teren agricol de câteva zeci de hectare. Sub acest nivel, nici nu are rost să te-apuci să investeşti în utilaje. După părerea mea, cei care practică agricultura pe suprafeţe mici de teren, în condiţiile actuale, n-au nici o şansă să reziste prea mult pe piaţă.

Pentru că, neavând tehnologie şi utilaje performante, consumul specific şi costurile de producţie sunt foarte mari, preţurile de vânzare a produselor obţinute sunt mici, iar productivitatea aproape că nu mai există..."



„Vom da faliment cu toţii...”



/apps/ferma/resources/imagini/costel-caras_gImage.jpg



Costel Caraş, preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România

"Această trâmbiţată criză pentru noi este foarte reală, noi chiar avem probleme extrem de mari din cauza ei. În primul rând, din cauza importurilor mai mari de 400 de tone de lapte pe zi, care se fac din Ungaria şi Polonia. Cele două ţări, care până mai ieri exportau lapte în Italia, au pierdut piaţa italiană, din cauza crizei, iar acum ne iau pe noi de fraieri.

Din cauza scăderii preţurilor de achiziţie şi a creşterii necontrolate a importurilor, deja 60 de fermieri au dat faliment şi pur şi simplu şi-au închis fermele de vaci. Răul însă, vă spun eu, de-abia acum începe...

În această situaţie, singura soluţie este stoparea importurilor de lapte, fără nici o discuţie. De asemenea, avem nevoie urgentă de subvenţii, altfel clacăm cu toţii. Dacă nu se aplică urgent măsuri, o să dăm faliment cu toţii, o să vedeţi asta!"



„Preţul materiilor prime afectează în mod direct preţurile produselor noastre la furnizori”



/apps/ferma/resources/imagini/arnaud-van-strien_gImage.jpg



Arnaud Van Strien, director general IPSO Agricultura

"Este adevărat că din cauza crizei financiare mondiale, băncile acordă din ce în ce mai puţine credite şi cu dobânzi în creştere, preţul cerealelor a scăzut foarte mult, însă acum este în creştere şi sperăm ca acest trend să continue. De asemenea, preţurile la îngrăşăminte chimice şi pesticide au suferit creşteri semnificative.

Preţul materiilor prime a crescut şi el foarte mult, ceea ce afectează în mod direct preţurile produselor noastre la furnizori. Fermierii români trebuie acum să ia în considerare faptul că pieţe cum este cea a cerealelor sau a fertilizatorilor, au devenit foarte volatile şi speculative. Toate acestea s-au tradus printr-o amânare a livrărilor de utilaje către clienţii noştri şi o creştere a stocurilor pentru noi.

Soluţia o reprezintă, fără îndoială, finanţările pentru dezvoltarea agriculturii. Încă de la începutul anului 2008, societatea noastră a încheiat un acord de finanţare cu BNP Paribas Lease Group, acord care include două tipuri de finanţare: atât pentru fermierii care achiziţionează utilaje prin programele de fonduri europene FEADR, cât şi pentru cei care vor să investească fără fonduri europene.

Aceste două tipuri de finanţare sunt create special pentru clienţii IPSO Agricultura, o caracteristică foarte importantă fiind ratele sezoniere de rambursare a împrumuturilor. Datorită acestui acord am reuşit să finanţăm utilaje în valoare de peste 11 milioane de euro din iunie 2008 şi până în prezent, şi împreună cu partenerul nostru de încredere BNP Paribas Lease Group, intenţionăm să fim alături de clienţii noştri şi în 2009."



„Criza afectează creditele bancare”



/apps/ferma/resources/imagini/marcel-cucu_gImage.jpg



Marcel Cucu, vicepreşedinte LAPAR

"Cea mai importantă manifestare a crizei este afectarea creditelor bancare. În aceste condiţii, atât producţia, cât şi investiţiile sunt greu de acceptat. Majoritatea băncilor au crescut dobânzile, câtă vreme în Anglia, de exemplu, dobânzile au scăzut. Băncile au înăsprit condiţiile de creditare, iar acum cer garanţii ipotecare la proiecte de investiţii. În prezent, băncile nu mai acceptă şi alt gen de garanţii, cum era, de exemplu, acel fond de garantare al creditelor...

În opinia mea, soluţia principală ar fi purtarea unor discuţii cu BNR, care să priceapă şi să accepte mai apoi faptul că agricultura trebuie sprijinită. Dorim să iniţiem o întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului agriculturii, Ministerului de finanţe, legat de ceea ce trebuie să fie agricultura. Trebuie să se ia măsuri ca acest sector să devină o ramură economică reglementată prin lege.

De 18 ani bâjbâim, habar nu avem ce trebuie să facem pentru redresarea agriculturii. Avem nevoie urgentă de o lege organică, prin care să se reglementeze funcţionarea agriculturii noastre."



„La mâncare nu vom putea renunţa niciodată”


/apps/ferma/resources/imagini/vasile-pop-silaghi_gImage.jpg



Vasile Pop Silaghi, societatea agricolă Starsem Girov, Neamţ

"Criza în agricultură nu este o noutate, ea există din 1990 încoace. Cei care o resimt mai tare acum, sunt cei care au o anumită piaţă ordonată. De fapt, ceea ce se întâmplă acum este, să spunem aşa, un fel de continuare şi accentuare a unei crizei permanente.
Soluţiile la criză ar fi următoarele: o piaţă stabilă, respectiv promovarea produselor româneşti.

Eu însă continui să cred că agricultura va fi unul dintre domeniile în care criza nu se va resimţi la noi în ţară. Nu cred că în agricultura românească se va vorbi de criză. Renunţăm la lux, renunţăm la tranzacţii imobiliare, renunţăm la burse, în ultimă instanţă, însă la mâncare nu vom putea renunţa niciodată..."

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(68)/2009

Vizualizat: 699 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?