Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Crescătorii de animale rămân fără subvenția pe pajiști!

Publicat: 21 octombrie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Amenajamentele pastorale vor fi o condiție obligatorie pentru primirea subvențiilor pe pajiști în 2016. Foarte puține primării din țară au reușit însă să întocmească proiectele de amenajamente până la termenul limită de 10 august 2015. Ministerul Agriculturii a decis să le mai dea un răgaz comunelor, astfel încât utilizatorii de pajiști să nu piardă subvențiile. Chiar și așa, cei mai mulți crescători de animale riscă să rămână fără bani.

Click pe poza pentru galerie!

La aproape două luni după ce termenul legal prevăzut prin HG 78/2015 (M.Of.124/18 februarie 2015), care modifică normele de aplicare a OUG 34/2013, pentru întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale a expirat, MADR a propus ca acesta să fie amânat până pe 28 februarie 2016. Adică, până când începe depunerea cererilor pe suprafață pe 2016, pentru că, de anul viitor, subvenția pe pajiște se plătește doar pentru suprafețele pentru care există proiecte de amenajamente pastorale (Legea 156/2015, în vigoare din 22 iunie 2015, care modifică OUG 34/2013).

În nota de fundamentare a proiectului de HG care prevede această amânare, publicat în 29 septembrie 2015, MADR recunoaște că lipsa banilor este principalul motiv pentru care primăriile nu au reușit să întocmească proiectele de amenajamente: „(...) În multe unitați administrativ teritoriale, proiectele de amenajamente pastorale nu au fost aprobate în termenul prevăzut (...), din cauza cheltuielilor pe care acestea le generează, sume care nu au fost prevăzute în bugetele locale (...).”

De exemplu, în jud. Bihor, tarifele percepute de Camera Agricolă Județeană sunt de cca. 3.000 lei pentru 500 ha de pajiști, plus 3-6 lei pentru fiecare hectar peste 500 ha. În jud. Buzău, Camera agricolă cere primăriilor 4.252 lei pentru suprafețe de pajiști până la 100 ha, 35 lei/ha pentru 100 - 500 ha, respectiv 25 lei/ha pentru suprafețe ce depășesc 500 ha, iar în jud. Alba, pentru suprafețe de pajiște de până la 1.000 ha, amenajamentul costă 20 lei/ha, iar pentru suprafețele mai mari, 10-15 lei lei/ha, în funcție de gradul de dispersare a parcelelor.

O amânare nu rezolvă neapărat problema fondurilor necesare pentru întocmirea proiectelor de amenajamentele pastorale. Chiar dacă, apropiindu-ne de un an electoral, Guvernul va aloca primăriilor banii, aceștia nu sunt singura problemă. (detalii în pag. 36 )

Atât specialiștii în domeniul pajiștilor, cât și crescătorii de animale știu că proiectele de amenajamente pastorale pot fi întocmite doar în perioada de vegetație a pajiștilor, deci în nici un caz iarna.

Teodor Marușca, directorul general al Institutului pentru Cercetarea și Dezvoltarea Pajiștilor Brașov, care a elaborat Ghidul de Întocmire a Amenajamentelor Pastorale, susține că a verificat personal la factorii responsabili din județele Arad, Brașov și Brăila și, până la finalul lunii septembrie 2015, din 171 de UAT-uri din cele trei județe, numai patru aveau amenajamente pastorale, și nici acelea încheiate. „Nici 3% nu este executat până la 1 octombrie. 97% când se mai fac? Când se vor încheia amenajamentele pastorale pentru cele 171 UAT-uri existente în cele trei județe, având în vedere că ne găsim la 1 octombrie, când pe teren nu se mai pot face observații corecte asupra compoziției floristice, covorului ierbos al pajiștilor? Vă spun eu că nu se vor mai face, pentru că nu sunt nici angajate, nici contractate în nici un fel. Anul viitor va fi o revoltă previzibilă prin ianuarie - februarie, când nu se vor mai face contracte de subvenție cu APIA, pentru că nu sunt amenajamentele făcute. Și asta este la nivel de țară. (...) Dacă un procent din banii dați anul acesta utilizatorilor pajiștilor se direcționau pentru întocmirea amenajamentelor, poate că lucrurile stăteau altfel”, spune Teodor Marușca.

Până la închiderea ediției, Ministerul Agriculturii, care avea obligația să centralizeze datele din teritoriu, prin direcțiile agricole, nu ne-a transmis situația suprafețelor de pajiști pentru care au fost întocmite proiecte de amenajamente pastorale până în prezent.

 

Primarii au cerut amânarea amenajamentelor până în 2017

Emil Drăghici primarul comunei Vulcana-Băi din jud. Dâmbovița și președintele Asociației Comunelor din România (A.Co.R.), care reunește aproape jumătate din comunele din toată țara, spune că primarii au cerut, recent, Ministerului Agriculturii ca termenul pentru întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale să fie amânat până la 31 decembrie 2016. „Ar fi trebuit măcar până la sfârșitul anului 2016 să fie prorogat termenul, având în vedere că este și an electoral, cu foarte multă muncă și este și foarte scump pentru autoritățile locale”, motivează Drăghici.

Președintele A.Co.R. nu crede că va fi o prioritate pentru Guvern să asigure din bugetul de stat acești bani necesari primăriilor. Legea nu prevede sancțiuni pentru cei care nu întocmesc proiectele de amenajamente, însă Emil Drăghici spune că o „sancțiune implicită” este că primăriile vor pierde banii pe pajiștile comunale din cauză că, fără amenajamente pastorale, nu vor putea închiria sau concesiona aceste suprafețe către crescătorii de animale, care, la rândul lor, nu vor primi subvențiile de la APIA.

 

Rea intenție sau lipsă de atenție?

„Păi legea a fost dată special, să se facă amenajamente pastorale, dar nu le dăm bani la primari, deci nu vor respecta legea, și așa nu vor mai primi subvenții, iar banii vor fi... Păi nu se mai iau pășuni, nu mai avem unde pășuna, se vând animalele sau se sacrifică, și-așa zootehnia e praf, hai să o distrugem pe toată! (...)”, este de părere un cititor al site-ului agroinfo.ro.

„Este interes sau este dezinteres pentru bunul mers al lucrurilor?”, se întreabă Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine Romovis. „Mai tare m-aș încălzi cu ideea că este dezinteres, așa cum în țara noastră toate merg fără cap, fără o bună gospodărire și planificare. Refuz să cred că cineva are interes ca utilizatorii să piardă sprijinul pe suprafețele de pășuni”, adaugă președintele Romovis. Acesta recunoaște că nici pentru pășunea pe care o are luată în arendă de la un proprietar privat nu a fost întocmit deocamdată proiectul de amenajament.

 

Vizualizat: 490 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?