Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Costul apei de irigat

Publicat: 13 mai 2014 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În campania agricolă 2014, energia electrică pentru irigaţii va fi mai ieftină

Click pe poza pentru galerie!

Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR), ne-a declarat că în acest an costul apei pentru irigaţii va fi mai mic decât anul trecut cu aproape o treime. „ANIF a reuşit să contracteze prin bursă energie electrică pentru apa de irigat la preţul de 1,64 lei/kW, energie activă, mai mic cu 28% faţă de cel de anul trecut, pentru toate filialele de Îmbunătăţiri Funciare şi OUAI-urile din ţară”, spune Viorel Nica.

În calculaţia tarifului de livrare a apei de irigat intră trei elemente: preţul energiei electrice, al apei şi salariile. Potrivit lui Nica, tariful de livrare a apei are aceleaşi elemente de cheltuieli ca şi anul trecut.  În atari condiţii, preţul unei norme de 1.000 mc de apă va fi mai mic cu 28%. De asemenea, preţul apei de la Administraţia Naţională Apele Române şi cheltuielile cu munca vie au rămas aceleaşi.


„O umplere gratis!”

„Şi în acest an, noi, utilizatorii de apă pentru irigaţii, avem avantajul că din probe tehnologice va rămâne apă până la nivelul de funcţionare a ploturilor sau a staţiilor de punere sub presiune, pe banii ANIF. Aşadar, ne rămâne o umplere gratis! Probele tehnologice se fac la infrastructura reparată, adică la pompe sau la reţeaua de canale unde s-a intervenit cu lucrări de modernizare sau cu reparaţii”, ne-a declarat Nica.

 

Negocieri „la sânge”

Ionel Lepădatu, prim-vicepreşedintele LUAIR şi directorul OUAI Unirea Traian, ce exploatează 5.000 ha în jud. Brăila, ne-a declarat că, la nivel de judeţ, s-a negociat „la sânge” preţul energiei electrice pentru irigaţii cu furnizorii de servicii de electricitate. „Pentru această campanie, am reuşit să obţinem un preţ mai scăzut cu cca 60 lei pe MW/oră, comparativ cu cel de anul trecut. Deci, conform înţelegerii, organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii din judeţul Brăila vor plăti 175 lei pe MW/oră, la care se adaugă celelalte cheltuieli fixe stabilite de Agenţia Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei”, a spus Ionel Lepădatu.
Cu o suprafaţă amenajată de 357.497 ha, judeţul Brăila este fruntaş la irigarea culturilor.

 

Bani în noul PNDR

Lucrătorii ANIF trebuie să controleze parametrii optimi de funcţionare a pompelor reparate, iar acolo unde s-au făcut remedieri pe canale, trebuie să vadă dacă va rezista canalul în regim de sarcină la cota nivelului de preluare a apei de către staţiile de punere sub presiune sau a ploturilor. „Pentru modernizarea staţiilor ni s-au alocat 370 mil. de euro nerambursabili pentru proiectele europene şi ne luptăm acum ca tot mai multe organizaţii să poată folosi aceşti bani în PNDR 2014 - 2020.

De asemenea, dorim ca la costuri eligibile să se introducă şi cheltuielile cu alimentarea staţiei de punere sub presiune a energiei electrice pentru irigaţii. Mai solicităm ca MADR să urgenteze, prin acte normative, eventual un ordin al ministrului, să se preia înfrastructura în folosinţă sau în proprietate - acolo unde încă nu s-a făcut -  pentru a fi criteriu de selecţie mai uşor la proiect”, a precizat Viorel Nica.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că organizaţiile şi federaţiile ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii vor primi finanţare proporţional cu suprafaţa, deci nu va fi limitată la un milion de euro. Acesta a mai spus că legislaţia privind transferul infrastructurii de îmbunătăţiri funciare la organizaţii a fost schimbată.

„Exista o lege din 2004-2005 extrem de permisivă (...). Acum suntem în faza finală ca Parlamentul să aprobe un act normativ prin care să se cedeze infrastructura de irigaţii, dar pentru o perioadă de comodat de 5 ani(...). Dacă în aceşti 5 ani vor face anumite investiţii şi se păstrează infrastructura în sistemul de irigaţii, organizaţiile vor beneficia în continuare de încă 15 ani de folosinţă gratuită în sistem comodat”, a declarat Constantin.

 

1,3 mil. ha în exploatare

În Registrul Naţional al Organizaţiilor de Îmbunătăţiri Funciare, de la MADR, sunt înregistrate 488 de organizaţii de îmbunătăţiri funciare cu obiect de activitate: irigaţii, desecare şi drenaj, combaterea eroziunii solului şi apărarea împotriva inundaţiilor, care exploatează o suprafaţă brută de cca 1,3 mil. hectare. Dintre acestea, 21 sunt structuri federative de îmbunătăţiri funciare (FOIF) ce acoperă 377.605 ha.

Vizualizat: 641 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?