Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cooperativa Someș-Arieș vrea să redeschidă fabrica Napolact de la Țaga

Publicat: 03 martie 2014 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Cooperativa Someș-Arieș negociază închirierea fabricii de brânzeturi fermentate Napolact de la Țaga, închisă din 2013, ne-a spus Mircea Ciurea, administratorul Cooperativei

Click pe poza pentru galerie!

Tratativele cu Napolact sunt purtate de reprezentanții Consiliului Județean (CJ) Cluj, prin intermediul Clusterului Agro-Food-Ind Napoca, înființat de CJ Cluj. Din partea Cooperativei au fost la negocieri directorul tehnic Călin Fărgaciu și președintele Dan Țandea. Cooperativa Someș-Arieș este membru al Clusterului din vara lui 2013.

Membrii Cooperativei ar fi vrut să dea startul producției încă din ianuarie, dar speră ca măcar de la începutul lunii martie să poată începe procesarea. Capacitatea fabricii este de doar 3.000 litri lapte pe schimb. Membrii Cooperativei produc, în total, 27.000 litri de lapte zilnic, dar pentru început vor procesa cca. 2.000 litri zilnic. „Dacă ne convine, ne gândim că vom putea să mărim capacitatea fabricii”, spune, optimist, Ciurea.

Pentru început, vor să producă în continuare cașcavalul de Năsal, tot sub brandul Napolact, și încă două specialități de cașcaval. „Ne-am gândit și la lapte de consum și la telemea, precum și la alte sortimente, dar deocamdată să vedem finalizate negocierile și să începem producția”, ne-a mai spus Ciurea.

Fără să dea foarte multe detalii deocamdată, acesta a menționat că s-au gândit deja și la câteva variante de nume pentru marca sub care își vor vinde produsele pe piață. Pentru desfacerea și promovarea produselor, CJ Cluj le-a promis un stand în incinta Iulius Mall din Cluj-Napoca. De asemenea, speră că își vor putea vinde produsele în magazinele membrilor clusterului. „Fiind producători, încercăm să ieșim cu prețuri competitive”, mai spune Mircea Ciurea.
Cooperativa Someș-Arieș are în prezent 50 de membri, iar alți 3 membri care vor să se înscrie sunt în prezent în fază de verificare.

Ciurea mai spune că reprezentanți ai cooperativelor Someș-Arieș din Cluj, TimLactAgro din Timiș și Samos Lact din Satu Mare discută în momentul de față intenția de a prelua împreună o fabrică cu o capacitate mai mare, unde să încerce procesarea laptelui produs de membrii celor trei cooperative. Potrivit lui Ciurea, sunt destule fabrici și în zona Satu Mare și în zona Cluj, realizate cu fonduri europene, dar care în prezent nu funcționează. (Violeta M+Ț)


Persoanele fizice rămân cu 150 lei/cap din CNDP la bovine

Cooperativa Someș-Arieș din județul Cluj efectuează COP la bovine în patru județe: Cluj, Mureș, Bihor și Timiș. Efectivul înscis până acum în COP se apropie de 9.000 de capete, din care peste 2.000 de capete sunt deținute de persoane fizice, care trebuie să plătească integral costul COP, spune Mircea Ciurea, administratorul Cooperativei.

Calculul pe care îl face acesta este următorul: COP costă 120 lei plus TVA, iar înscrierea în Cartea de Rasă - 20 lei plus TVA. Cu impozitul pe norme de venit, de 96 lei pe cap de animal, pe care trebuie să îl achite, crescătorii de bovine persoane fizice mai rămân, din subvenția de 430 de lei pe cap de animal, cu doar 150 de lei pe cap de animal, ceea ce este „o nedreptate”, spune Ciurea, care nu ezită să acuze conducerea FCBR că nu a insistat mai mult în relația cu autoritățile pentru sprijinirea crescătorilor de bovine persoane fizice care au această problemă.

 

Fermierii clujeni se reorganizează?

Membrii Asociației Fermierilor Crescători de Bovine din Cluj vor să plece din FCBR, nemulțumiți că nu le sunt reprezentate interesele, susține Mircea Ciurea, crescător de bovine din Cluj și administratorul Cooperativei Someș-Arieș.

Decizia ar putea fi luată la Adunarea Generală a Asociației, din 28 februarie 2014. „Noi, cooperativele, și mai sunt fermieri din zona noastră din sectorul vegetal, care vrem să constituim o nouă organizație”, a spus Ciurea, scurt și evaziv, despre planurile membrilor Asociației.

 

Producția de carne, în creștere în 2013

În 2013, producția de carne a României a crescut la toate speciile, comparativ cu 2012, chiar dacă numărul animalelor și al păsărilor sacrificate a scăzut la bovine, dar a crescut la porcine, ovine, caprine și păsări, potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS).

Datele INS, citate de Agerpres, arată că numărul total de bovine sacrificate a scăzut în 2013 cu 2,1%, până la 713.000 capete, iar greutatea lor în carcasă s-a majorat cu 17,1%, totalizând 113.241 to.

Sacrificările de bovine în abatoare au crescut ca număr cu 3%, și ca greutate în carcasă, cu 2%.
Producția de carne de porc a totalizat, în 2013, 448.794 to, în creștere cu 5,4%, iar numărul total de porcine sacrificate a crescut cu 13,4%, până la 5,419 mil. capete. În abatoare, numărul de porcine sacrificate și greutatea în carcasă au crescut cu 7,6%, respectiv cu 9,1%.

Numărul total de ovine și caprine sacrificate și greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 20,7%, respectiv cu 53,1%. Producția de carne a fost, în 2013, de 76.599 to, iar animale sacrificate au fost 7,190 mil. capete. Tăierile în abatoare au crescut ca număr cu 40%, și ca greutate în carcasă, cu 39,5%.
Numărul total al păsărilor sacrificate și greutatea în carcasă au crescut în 2013, față de 2012, cu 4,6% (241 mil. capete), respectiv cu 11,5% (381.481 to). În abatoare s-au înregistrat creșteri cu 2% la numărul păsărilor sacrificate și cu 4% la greutatea în carcasă.


IMPORTURI DE LAPTE CU 62% MAI MARI ÎN 2013

Producția de lapte de consum a fost de 219.510 to în 2013, în creștere cu 5,48% față de 2012. Cantitatea de lapte colectată de unitățile procesatoare a crescut în decembrie 2013 atât față de luna anterioară, cu 3,7%, cât și față de decembrie 2012, cu 9,4%, potrivit datelor INS. Cantitatea de lapte brut importat a crescut de la 7.920 to în decembrie 2012, la 8.517 to în decembrie 2013 (+7,5%).

Comparativ cu 2012, în 2013, cantitatea de lapte de vacă pe care au colectat-o fabricile procesatoare a scăzut cu 8.784 to (-1%). Producțiile de lactate au crescut însă, datorită creșterii importurilor de lapte brut, de la 59.267 to în 2012, la 96.240 to în 2013 (+62,4%).

Vizualizat: 516 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?