Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Contradicții legislative: cine ia subvenția?

Publicat: 05 aprilie 2016 - 08:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Două viziuni se ciocnesc în prezent pe tema încasării subvențiilor pentru suprafață: asociațiile sau membrii asociațiilor? Cele două viziuni se exprimă în legi, ordonanțe de urgență, ordine de ministru sau în luări de poziție, memorii către autorități, comunicate către presă sau discuții aprinse pe forumuri sau, după caz, la cârciuma satului.

Click pe poza pentru galerie!

Cei munciți de astfel de griji activează în toate compartimentele agriculturii românești: de la deținătorul de portofoliu ministerial până la fermierul din Tulgheș, zăpăcit de-a binelea de sarabanda de acte legislative emise pentru orientarea chestiunii. Și cum să nu fie interesul mare, când anual, în România, se revarsă o „cascadă” de bani europeni pentru terenurile agricole ale patriei, și fiecare aleargă să apuce din acest șuvoi financiar binecuvântat, unii câțiva stropi, alții ditamai heleșteul. Cum se întâmplă în special pentru pășuni, multe rămase, din păcate, exact așa cum erau înainte de 2007 sau, nu de puține ori, și mai degradate, în timp ce banii europeni s-au transformat în mașini de lux, haine de firmă, călătorii în străinătate.

Un O.M. recent contestat
Recent, ProAgro a trimis către MADR o adresă prin care solicită ministrului Achim Irimescu și secretarului de stat Daniel Botănoiu să dispună Direcției Juridice din cadrul ministerului verificarea unor aspecte din documentele care legiferează acordarea subvențiilor europene pe suprafață și cele privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. În adresa ProAgro este invocat, de la bun început, Ordinul de Ministru nr. 234/2016, care a fost perceput de către organizațiile de fermieri, în special de către crescătorii de animale constituiți în asociații agricole, ca fiind un ordin generator, zic acestea, de „neclarități și chiar repercusiuni negative” asupra unui pășunat în bune condiții.

Schimbare de optică în vremea fostului ministru
Nu intrăm în hățișurile legislative, fiindcă ne-am putea rătăci, întocmai ca printre tufișurile crescute pe întinsul unei pășuni complet neîngrijite. Facem totuși o mică recapitulare. O.M. 619, în vigoare din 6 aprilie 2015, când portofoliul Agriculturii era încă deținut de Daniel Constantin, a agitat spiritele printr-o prevedere (art. 6, alin. 2) ca subvențiile pe suprafață să fie încasate de membrii asociațiilor și nu de către asociații. Să dăm citire alin. 2, din art 6: ”În conformitate cu art. 7 alin. (2) din Ordonanță (OUG 3/2015, în baza căreia a fost emis O 619 - n.r.) - în cazul pajiștilor comunale concesionate/închiriate în condițiile legii de către asociațiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăților sunt membrii asociației, respectiv fermierii activi. Calculul suprafețelor aferente fiecărui membru se efectuează proporțional cu numărul de UVM deținut de fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere, asigurându-se cel puțin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafața concesionată/închiriată de către asociație. Fiecare membru al asociației, solicitant al plăților directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști permanente, respectiv copia de pe contractul de concesiune/închiriere a pajiștii de către asociație și copia centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației, precum și suprafețele alocate pe blocuri fizice, folosind aplicația GIS, pusă la dispoziție de către APIA. Centralizatorul se întocmește anual de către asociație, se vizează de către primărie și este prevăzut în anexa nr. 2”.

Parlamentul a sărit în ajutorul asociațiilor
Decizia își are noima ei. Prea s-au îmbuibat numeroase conduceri ale asociațiilor de crescători de animale încasând sume uriașe, de sute de mii, uneori milioane de euro, fără să taie o tufă de răsură din poiană. Pe de altă parte, decizia respectivă a fost atacată cu argumente de către primării și conducerile de asociații care au cheltuit eficient și cu bună credință banii europeni. Primăriile erau și sunt interesate ca asociațiile să încaseze subvenția pentru pășunea închiriată/concesionată, fiindcă din subvenție plătesc redevența, convenită uneori la 350 lei/ha, taxă care se constituie venit la bugetul local și astfel primăria are bani pentru ”a mai mișca ceva prin comună”. Totodată, conducerile asociațiilor care au cheltuit corect banii europeni s-au revoltat, fiindcă o eventuală încasare a banilor direct de către membri ar fi aruncat în aer orice investiție pe pășune, ba poate i-ar fi lăsat și pe membrii conducerii fără salarii. Reacția la prevederea din O.M. 619 din 2015, care a urmat OUG 3/2015, a fost imediată și atât de convingătoare, încât în mai 2015, Parlamentul a emis Legea 104, care stabilește la art. 5 că beneficiarii subvențiilor europene pentru suprafață sunt asociațiile și nu membrii asociațiilor. Așadar, la loc comanda!

Bătălia pentru subvenții continuă
Pe fondul acestor ciocniri legislative între cele două viziuni de acordare a subvențiilor pentru suprafață, în februarie 2016 a apărut O.M. 234 semnat de ministrul Achim Irimescu și reclamat de ProAgro ca fiind în contradicție cu Legea 104/2015, emisă de Parlament, care, cum am precizat anterior, dă asociațiilor dreptul să încaseze subvenția. Or, MADR-ul întoarce decizia Parlamentului și reia întocmai prevederea din O.M. 619/2015, cel emis de fostul ministru Daniel Constantin.
Ce prevedere va fi în cele din urmă aplicată? Vor încasa asociațiile banii, așa cum a decis Parlamentul, sau membrii asociațiilor, așa cum a stabilit MADR-ul prin Ordinul 234? Asta a întrebat și ProAgro prin adresa trimisă recent ministerului. Așteptăm cu toții un răspuns oficial, care, suntem convinși, nu va întârzia să apară. Bătălia pentru subvenții e încă în toi.

Răspunsul e în altă parte
Un alt aspect neclar semnalat de ProAgro este cel privitor la transformarea asociațiilor agricole în cooperative agricole. Tema noii cooperativizări a agriculturii românești e una mult discutată și, firește, plină de contradicții. În anii ’50, cooperativizarea satelor a fost făcută cu biciul, uneori cu mitraliera. După Revoluție, CAP-urile au fost distruse de săteni până nu a mai rămas piatră pe piatră. Acum, cooperativizarea e promovată din nou, dar metodele au fost schimbate: în loc de bici, decidenții politici și tehnocrați folosesc zăhărelul legislativ. Ba niște facilități care, de fapt, nu prea au fost acordate efectiv de statul român, ba niște promisiuni de bani europeni vânturate pe la nasul fermierilor cooperatiști, copleșiți de birocrația aferentă PNDR-ului. Noile inițiative legislative readuc în actualitate și mai abitir problematica înființării cooperativelor. Legea 104/2015 prevede la art. 5, lit. b, că ”după un an de grație, asociațiile se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislației în vigoare”. Anul a trecut, iar asociațiile sunt complet descoperite. Cum să procedeze ca să se transforme în cooperative, fiindcă parlamentarii nu le-au indicat, odată cu Legea 104, și calea de urmat pentru o coopertivizare reușită, măcar din punct de vedere juridic. ProAgro a chestionat MADR-ul, dar nu ministerul a obligat asociațiile să se cooperativizeze, ci Parlamentul. Nici în OUG 3/2015, nici în ordinele de ministru care i-au urmat, nu există vreun paragraf care să ceară transformarea asociațiilor în cooperative, ci numai în Legea 104/2015. Așadar, organizațiile de fermieri interesate de rezolvarea acestei probleme ar trebui să trimită o nouă adresă, dar la Parlament. 



INSTITUȚIILE STATULUI, MUMĂ ȘI CIUMĂ PENTRU FERMIERI
Organizațiile de fermieri, confruntate cu o sumedenie de contradicții între diferite legi, au lansat deja semnale de alarmă în spațiul public. Este și cazul Federației Oierilor de Munte din România, care a expus recent, cu ocazia Adunării Generale, o serie de probleme, printre care se află și transformarea asociațiilor în cooperative. FOM susține că acest lucru ”este practic imposibil, și foarte multe asociații au contracte și investiții în derulare și tot ceea ce timp de 20 de ani s-a făcut, cu foarte multă greutate, pur și simplu se va distruge și membrii asociațiilor își vor pierde iremediabil încrederea în ideea de asociere”. Mai departe, FOM avertizează că “fărâmițarea suprafețelor pășunilor prin desființarea asociațiilor va duce la pierderea investițiilor făcute de asociații pe pășuni și la neefectuarea lucrărilor de întreținere și igienizare a pășunilor. Din cauza asociațiilor care au lucrat defectuos și nu în interesul membrilor la închirierea pășunilor, nu trebuie să fie pedepsite toate asociațiile care și-au făcut datoria așa cum trebuie”.
Așadar, există din partea unor organizații de fermieri o opoziție destul de activă la anumite reglementări stabilite atât la MADR, cât și la Parlament, reglementări care ajung uneori să se bată cap în cap. Prin Ordinul 234/2016, MADR-ul dă membrilor asociațiilor dreptul să încaseze subvențiile pentru suprafață, în timp ce Parlamentul, prin Legea 104/2015 dă asociațiilor acest drept, dar, prin aceeași lege, obligă asociațiile să se transforme în cooperative, prevedere respinsă de către organizațiile de fermieri. Într-un singur articol de lege, Parlamentul reușește să fie și mumă, și ciumă pentru asociațiile de fermieri. Pe de altă parte, MADR-ul îi face să sară în sus de bucurie pe membrii asociațiilor și îmbufnează conducerile de asociații. Ordinul de ministru e motiv de bucurie și pentru cooperativele și grupurile de producători deja înființate, fiindcă le declară eligibile pentru încasarea subvențiilor. Multe contradicții inter-instituționale, multe interese financiare amenințate, multă bătaie de cap pentru fermierii onești!





Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 - 14 aprilie 2016

Vizualizat: 604 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?