Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Conferința LAPAR 2013

Publicat: 03 iulie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Conferința Națională a Agricultorilor, desfășurată la mijlocul lunii mai 2013, s-a bucurat de participarea a peste 700 de fermieri din toată țara și a unor reprezentanți ai organizațiilor de agricultori din străinătate, dar și de prezența comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloș, a președintelui Traian Băsescu și a ministrului agriculturii Daniel Constantin

Click pe poza pentru galerie!

„De 23 de ani înotăm fără să avem o direcție, fără să ne îndreptăm către un mal. Nu am avut nicioadată o continuitate în agricultură. De aceea am ajuns astăzi ca, din punct de vedere tehnologic și al producției, să nu facem aproape nici un pas.

Am făcut o analiză care arată că din 1990 și până acum nu am putut să avansăm în producția agricolă decât cu 9-10%. Ca să prindem din urmă fermierii europeni avem nevoie de peste 100 de ani”, a accentuat Marcel Cucu, membru LAPAR Brăila, necesitatea unei strategii pentru agricultura României.

România nu duce lipsă de o strategie în agricultură, ci de un acord politic pe o strategie, astfel încât cine vine la putere să implementeze principiile generale pe care le-ar putea cuprinde acest document, a declarat Daniel Constantin.

 

Agricultorii cer mai mulți bani pentru plăți directe

Conferința LAPAR a avut ca temă "Viziunea LAPAR față de PAC 2014-2020”, astfel că membrii au avut ocazia să-și comunice propunerile pentru noua politică agrară chiar în fața comisarului european pentru agricultură.

Daniel Ciobanu, vicepreședinte al LAPAR, a anunțat că Liga nu este de acord cu plafonarea subvențiilor. „LAPAR nu este de acord cu plafonarea la 300.000 euro, pentru că fermele mari se consideră pedepsite. Or, fermele mari și-au dovedit fiabilitatea, au dovedit că pot face investiții și sunt ferme pilot pentru promovarea tehnicii, a unei agriculturi moderne”, a explicat Daniel Ciobanu.

Ca urmare a flexibilității transferului de fonduri între cei doi piloni, fermierii români doresc mai mulți bani pentru plăți directe, complementare SAPS-ului, deoarece astfel de fonduri sunt mai ușor de accesat. „Acești bani din subvenția pe suprafață noi îi folosim pentru dezvoltare. Accesul este foarte greoi la fondurile europene și durează ani de zile până să-ți vină rândul să treci un proiect în plată. Nivelul subvenției este foarte mic pentru că avem o suprafață mică negociată”, a explicat Daniel Ciobanu.


Surse de finanțare pentru reabilitarea sistemelor de irigații

„Ceea ce mai trebuie construit pentru finalizarea canalului Siret-Bărăgan se ridică la circa 2,6 miliarde euro. Pentru București-Dunăre, suma este de 1,2 miliarde euro, însă putem lucra inteligent, mai ales că avem flexibilitate 25% din banii pentru agricultură între cei 2 piloni.

Putem muta de la plăți directe 25% la dezvoltare rurală sau putem muta de la dezvoltare rurală 25% la dezvoltare regională. Dar putem avea o combinație de bani de dezvoltare rurală plus de la mediu, de la fondurile de coeziune, plus de la BERD, de unde avem la dispoziție 1 miliard, în fiecare an. Nu-l folosim pentru că am avut deficitul mare. Acum s-a redus și se creează spațiul fiscal”, a explicat Traian Băsescu.

 

Liberalizarea pieței funciare

„Fermierii români nu au nici o șansă în fața capitalului străin. Nu avem acces la credite, noi suntem în situația în care exploatațiile trebuie întărite, nu modernizate neapărat. Băncile nu vor dori să finanțeze, mai ales că nu există cadastru general”, a atenționat Daniel Ciobanu.

Aceeași problemă pare să fie de actualitate și pentru alte state membre, precum Lituania sau Letonia. „Când am aderat la UE ne-am luat angajamentul să vindem terenul străinilor. Această condiție a fost într-o perioadă de tranziție care se încheie anul viitor. Fermierii au spus că nu avem condiții egale de competitivitate și această perioadă de tranziție ar trebui prelungită până în momentul în care toate plățile directe vor fi egalizate”, a explicat reprezentantul agricultorilor din Lituania.

O soluție identificată în Letonia este sprijinul statului în achiziția terenurilor: „La ora actuală avem și noi același gen de probleme cu vânzarea terenurilor și încercăm să punem în practică un fond mutual și încercăm să justificăm că e foarte bine ca statul să cumpere acest pământ și să-l vândă mai târziu la fermieri”, a spus reprezentantul agricultorilor din Letonia.

În privința liberalizării pieței funciare, MADR a propus un mecanism prin care „beneficiarii care vor să-și înființeze exploatații de până la 1000 hectar pot veni cu doar 10%, iar statul va garanta 50% din achiziția acestui teren”, a explicat Daniel Constantin.


LAURENȚIU BACIU, PREȘEDINTE LAPAR:

"Reformele în agricultură trebuie să înceapă cu organizarea teritoriului și constituirea exploatațiilor agricole. Au fost unele promisiuni, dar nimic nu s-a concretizat, ceea ce face să avem încă milioane de parcele, în situații imposibil de a putea fi comasate. Putem vorbi de perfomanță într-o agricultură cu circa 4 milioane de fermieri, cu ghilimelele de rigoare, și tot atâtea ferme cu suprafețe cuprinse între câteva mii de metri pătrați și 1-2 hectare? Iată unul dintre motivele pentru care pământul nu este suficient și eficient exploatat, producțiile obținute ducându-ne în coada Europei, deși ne lăudăm cu cel mai bun pământ", a declarat președintele LAPAR, în deschiderea conferinței.

Vizualizat: 514 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?