Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Comuna timișeană Pietroasa sau pășunea cu spini

Publicat: 05 august 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Într-unul din numerele trecute ale revistei Ferma, am scris despre câteva dintre problemele crescătorilor de animale din comuna timișeană Pietroasa, frumoasa așezare de la poalele Munților Poiana Ruscă, pe cursul cristalin al râului Bega. 

Click pe poza pentru galerie!

Am revenit pe subiect în comuna Pietroasa, imediat după alegerile locale, când s-a schimbat raportul de putere politică... 

 

Problemele din Pietroasa ne-au fost sesizate de fermierul Gheorghe Chendeș, nemulțumit de refuzul autorităților locale de a repartiza pășunea comunală crescătorilor de animale pe motiv că nu este gata amenajamentul pastoral. Însă această „găselniță motivațională” nu stă în picioare, deoarece amenajamentul pastoral nu este obligatoriu și nici condiție restrictivă. Sunt destul de multe unități administrativ-teritoriale din România care au organizat licitații pentru atribuirea suprafețelor de pășunat utilizatorilor fără a avea făcut amenajamentul. Dar acolo a fost voință politică locală și disponibilitate.

 

Speranțele crescătorilor de animale au renăscut 

După alegerile locale, la Pietroasa s-a schimbat raportul de putere politică. Chiar dacă primarul Ioan Simoc, în vârstă de 72 de ani, este la al șaselea mandat, validat în funcție doar cu cinci voturi, în Consiliul Local predomină aripa tânără reformatoare, care și-a adjudecat și viceprimarul. Deci, speranțele crescătorilor de animale ai comunei au renăscut. 

Potrivit site-ului oficial al primăriei, Pietroasa are o suprafață de 662 ha de pășune de slabă calitate și infestată cu ferigă. De asemenea, în proprietatea publică a comunei mai intră și 2.327 ha de pădure și pășune împădurită. Și, cu toate acestea, fermierii nu au cu ce hrăni animalele. „Acum doi ani am avut probleme, seceta a fost cumplită aici la noi, am tăiat frunză la animale, că nu am avut ce să le dau de mâncare. Nici anul trecut, în 2015, nu a fost mai bine; au fost trei luni de arșiță, fânul nu se făcuse, am băgat oile în saivan și le duceam apa cu bidoanele, altfel se prăpădeau”, susține Gheorghe Chendeș, unul dintre crescătorii mai răsăriți ai satului, cu peste 300 de ovine din rasa }urcană brează.

 

Realeși pe bază de... vălaie

Primăria a amenajat un vălău - o adăpătoare - într-un loc cu probleme, impropriu pentru a adăpa o mie de oi și câteva zeci de vaci cu lapte. Locul este îngust, îngrădit de o stâncă și de terenurile localnicilor, dar și la 1,5 m de șoseaua principală. După cum se poate vedea și în poză, nu trebuie să fii specialist ca să constați că aici trebuia o platformă lărgită și amenajată cu buldoexcavatorul. Mai mult decât atât, apropiindu-se alegerile locale, și, probabil, pentru a fi realeși pe bază de... vălaie, oamenii puterii au purces la confecționarea unor adăpători din tablă, dar care nu au mai fost amplasate în pășune. Trei dintre acestea au fost montate de fermierul Gheorghe Chendeș, pentru ca animalele satului să nu mai sufere de sete. 

 

Maramureșenii și... parandărătul?! 

Stând de vorbă cu localnicii, între care: Mircea Sarău, Ioan Covaci, Dănuț Barbu sau Călin Lazăr, am aflat destul de multe lucruri. La nivelul comunei Pietroasa a fost constituită o asociație a crescătorilor de animale care a închiriat pășunea comunală. S-au înscris toți fermierii, toată lumea a fost de acord. Ca mai târziu lucrurile să se deterioreze; unii fermieri s-au retras. Sătenii susțin că a fost adusă la licitație o firmă din Maramureș care să curețe pășunea de spini. (De parcă tinerii și oamenii vânjoși ai satului nu puteau face această lucrare, probabil, și cu bani mai puțini!) Dar, așa cum susțin oamenii, nu au făcut treabă de calitate. 

Bunăoară, firma respectivă s-a apucat în lunile august și septembrie, când a fost secetă mare, să curețe pășunea de ferigă, știut fiind că aceasta trebuie eliminată prin tăieri repetate încă din primăvară. Sătenii consideră că s-a lucrat mai mult ca să se afle în treabă! Sau..., așa cum susțin unii mai suspicioși, pentru a justifica împărțeala cu generozitate a unor... parandărături! Sigur, noi nu spunem că a fost așa, am consemnat doar nemulțumirea unor săteni. 

După cum am aflat, câțiva ciobani în comuna Pietroasa au solicitat primarului câte zece hectare de pășune pentru „a lua un leuț în plus, să se poată descurca mai omenește!” Refuzul primarului a fost justificat: „nu vă putem da, că asociația crescătorilor de animale (înființată pe lângă Primărie - n.r.) are contract care expiră în aprilie 2016”. 

Problema este că din aprilie pășunea a rămas spinoasă și necurățită în așteptarea... amenajamentului pastoral! Care, după intensitatea muncii și abnegația cu care lucrează funcționarii Camerei Agricole Timiș, va fi amenajat taman la anul și la mulți ani! 

 

Pășunea care a înghițit peste trei miliarde de lei vechi

Sătenii din Pietroasa mai susțin că s-au consolidat și îndiguit malurile râului Bega, care trece prin comună, în așa fel încât să nu se mai poată intra cu animalele la apă. Așa s-au închis cișmelele, s-au întrerupt robineții. Apa de la rețeaua publică costă 3 lei/mc, scump, și nu se cade a fi folosită pentru adăparea animalelor. Crescătorii au solicitat să se găsească o soluție, la început Primăria a fost de acord, dar a lăsat-o baltă mai apoi. „S-au cheltuit mult, peste trei miliarde de lei vechi. Noi am cerut să ne arate umbrarele făcute, fertilizările, însămânțările, supraînsămânțările și izvoarele captate. În comună avem drumuri de groază, sunt deschise cariere de piatră, există rocă ce se poate concasa. Și nu avem amenajate căi de acces din piatră în sate! Pe două drumuri spre pădure nu se poate circula. Mai mare râsul!”, a susținut Gheorghe Chendeș.

 

„Nu s-a făcut nimic!”

Mai mulți săteni, între care Emil Barbu, au solicitat la primărie suprafețe de teren din pășunea alpină, dar au fost refuzați din varii motive. În aceste condiții unii au trebuit să vândă oile, că nu aveau cum să le țină. Ei au ajuns să se nevoiască zilnic cu cele câteva vaci cu lapte din rasa Bălțată Românească. „Pe pășunea comunală nu s-a făcut nici un fel de fertilizare, însămânțare... Sau dacă au fost, s-au făcut de mântuială; de ochii lumii! Aceste lucrări sunt necesare, mai cu seamă că la noi grosimea solului este pe alocuri doar de 2 cm, urmată de piatră. Pajiștea este în categoria a V-a de fertilitate, deci foarte scăzută”, au susținut crescătorii de animale. 

Nelu Barbu, un om ieșit la pensie, care a făcut parte din elita comunei, a fost destul de categoric. „Nu s-a făcut nimic! Nu s-a prezentat un raport anual să vedem și noi ce sume au fost alocate, ce s-a făcut cu ele. Se zice că au fost cheltuite cu pășune 3,4 miliarde de lei vechi. Nu s-a văzut mare lucru. Nu erau ei cei care trebuia să ne spună care este situația? Faptul că licitațiile nu au fost la vedere, ne-am trezit că vine o firmă din Maramureș să facă curățenie pe pășuni. E destul de urât. De ce nu s-ar fi făcut cu cetățenii comunei?”, s-a întrebat retoric Nelu Barbu. 

 

Pășunea, feriga și erbicidul

Acesta, mic fermier ce deține șase vaci, din care patru pe punctul de a făta, a mai subliniat o fațetă a problemei: „Pășunea comunei Pietroasa e foarte slab productivă și infestată cu ferigă. Știm că s-a apelat la Universitatea de Vest din Timișoara pentru a găsi o soluție tehnică de eradicare a plantei. S-a venit cu un erbicid, dar apoi s-a renunțat, pentru că tratamentele împotriva ferigii ar costa destul de mult!”

Ioan Brezovan, de 66 de ani, crescător cu trei vaci ne soune: „Cu șapte ani în urmă, am fost paznic și am avut în administrare pășunile comunale. Am identificat suprafețele, blocurile fizice pentru a fi trecute la plată la APIA. Pe atunci s-a lucrat cu trei firme din comună și s-au amenajat 24 de izvoare cu jgheaburi pentru adăparea animalelor. Din restul banilor s-a curățat suprafața de pășunat, totul s-a făcut la vedere. Pe atunci erau 530 ha de pășune; le-am lăsat în bună ordine. S-au schimbat multe de când am plecat!”

 

În loc de concluzie

În comuna Pietroasa, problema pășunii este departe de a fi rezolvată. Amenajamentul pastoral este în lucru. E necesar, dar nu va fi gata curând! Însă pășunea trebuie dată utilizatorilor, crescătorilor de animale, pentru ca ei să poată beneficia de puținii bani de subvenție. Fermierii ar îngriji-o mult mai bine! Repartizarea imașului, ca o măsură reparatorie, ar putea fi făcută de actualul Consiliu Local într-o ședință publică. Iar dacă sunt suspiciuni cu privire la cheltuirea banului public cu pășunea, acestea se pot lămuri într-o ședință de consiliu. Și ar mai fi și rapoartele anuale ale Camerei de Conturi care se găsesc la Primărie. Nu trebuie uitat faptul că în sprijinul crescătorilor de animale, se poziționează și noul viceprimar al comunei, Victor Vergiliu Ciocea. Este un tânăr cu o experiență de 12 ani în administrația publică locală - în primăria Pietroasa - și care dorește, după cum s-a exprimat în fața locuitorilor, să rezolve spinoasa problemă a pășunii, cu sprijinul consilierilor locali. 

 

 


APICULTORII CARE CULEG... VENIN ÎN LOC DE MIERE! 

„Într-o sedință de consiliu am cerut un hectar în pășune să pun floarea-soarelui pentru stupi. Primarul Ioan Simoc mi-a spus că nu se poate, că nu-i permite legea. Ceva mai târziu a fost tăiată și o suprafață de salcâmi. Nu mai sunt lăsat să merg în pastoral. De unde o să adun mierea? Acum eu am de dat o cotă anuală de miere de 750 kg, la un preț de nimic - 4 euro/kg”, spune îngrijorat apicultorul Gheorghe Beloș. Stuparul din Pietroasa este înregistrat la Asociația Crescătorilor de Albine din România cu 90 de stupi. După calculele sale, anul ăsta a cheltuit cu albinele 1.600 de euro și primește 1.500 euro! Mai trebuie să plătească la Finanțe și impozitul pe stupi de 3,5 milioane de lei vechi. În loc să adune miere, apicultorul culege... venin! „În urma alegerilor, cică s-au schimbat lucrurile la primărie, dar e același primar; Altă Mărie cu altă pălărie”, a continuat neîncrezător fermierul. 


 

 

Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 - 1-15 august 2016)

Vizualizat: 615 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?