Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cioloș ne explică pașii de urmat în reforma PAC

Publicat: 01 iulie 2013 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În a doua jumătate a lunii mai, comisarul european pentru agricultură - Dacian Cioloș - a avut o serie de întâlniri cu agricultorii și cu autoritățile din România, pentru a discuta noutățile viitoarei Politici Agricole Comune

Click pe poza pentru galerie!

Comisarul pentru agricultură a ținut să precizeze că România nu este chiar în coada clasamentului statelor membre cu cea mai mică subvenție. „Sunt țări, chiar din cele vechi membre, care au un nivel de plată medie la hectar mai mic decât România. E cazul Portugaliei.

În Letonia, sprijinul este puțin peste 50 euro/ha și va depăși 100 euro/ha în 2020. La fel sunt și Estonia și Lituania. Prin convergență, țări precum Belgia, Olanda, Germania, Franța, Italia vor avea o scădere a plăților directe, în timp ce în alte state membre, inclusiv România, plățile directe vor crește”, a explicat Dacian Cioloș.


Noi posibilități de accesare a eurofondurilor

Alocarea totală pentru România în noua PAC ajunge la aproape 12 mld de euro pentru plăți directe și aproape 8 mld de euro pe dezvoltare rurală.

Flexibilitatea între cei doi piloni (plăți directe și PNDR) a fost propusă tocmai pentru ca unele state membre să-și poată face calculele într-un mod mai larg și să nu mai fie constrânse de Comisia Europeană. „Această flexibilitate presupune și asumarea unor decizii la nivel național și trebuie să fie bine gândită, pentru că sunt avantaje și dezavantaje pentru transfer în ambele sensuri”, a ținut să precizeze Dacian Cioloș.

Sistemul plăților directe va menține subvenția acordată la hectar, la care se adaugă sprijinul pe fermă. „Este foarte posibil să avem în regulamentul final, care sper să fie adoptat la sfârșitul lunii iunie, precizarea că cei care au acum sistemul SAPS și care vor să-l mențină pot face acest lucru până în 2019-2020. Am sugerat, dar va depinde de posibilitățile bugetare ale guvernului, să se poată menține în paralel și sistemul de PNDC, care va da o flexibilitate”, a explicat Dacian Cioloș.

Plăți directe cuplate. De asemenea, va exista posibilitatea de acordare a plăților cuplate cu tipul de producție pentru maxim 12% din alocarea totală pentru plățile directe, în sectoare precum cartof, creșterea ovinelor, pentru sectorul lapte în anumite zone mai dificile sau chiar pentru producția de soia.

„Parlamentul European a venit cu ideea ca la partea de plăți cuplate să adăugăm o anumită sumă - probabil până la 3% din 12 mld de euro - pentru subvenții specifice pentru leguminoase și proteaginoase, așa cum exista înainte de aderare. Aceasta o vom combina cu posibilitatea ca în măsurile de înverzire să compensați total sau parțial o anumită suprafață care este prevăzută pentru zone de interes ecologic și cu culturi proteaginoase sau leguminoase, inclusiv cu soia. 2-3% din cele 12 mld de euro ar putea fi acordată de România ca susținere cuplată pentru soia”, a explicat comisarul european.

Finanțarea cercetării. Va exista posibilitatea susținerii financiare a proiectelor de cercetare - dezvoltare - aplicare în producție. „Statul are un rol important în restructurarea cercetării din România, dar gândiți-vă la rolul pe care îl puteți juca dumneavoastră în restructurarea cercetării agricole din România, prin faptul că aveți nevoie de produsele cercetării (soiuri, semințe, tehnologii) și puteți folosi fonduri din PNDR pentru a reface legătura dintre producători și structurile de cercetare de stat sau private”, a precizat Dacian Cioloș.

În Bugetul european există, pentru prima dată, o linie bugetară pentru cercetarea în agricultură la nivel european. „Prin PNDR se vor acorda fonduri pentru constituirea unor grupuri operaționale constituite din producători, consultanți și cercetători. Vă stabiliți teme de cercetare la nivelul unei regiuni sau a unui sector, pe care le contractați cu institutele de cercetare și primiți finanțare pentru implementarea programelor respective de cercetare din fondurile europene și veți primi și susținere financiară pentru a le pune în practică”, a explicat comisarul european.

Funcționarea Camerelor Agricole. În viitorul PNDR ar putea exista o susținere financiară pentru plata parțială a consultanței agricole primite la elaborarea de proiecte sau pentru modernizarea fermei, prin intermediul Camerelor Agricole. „Ar putea fi foarte bine gândită o structură unde Camerele Agricole reprezintă agricultorii și care poate fi constituită de cotizațiile agricultorilor și din fonduri europene care pot veni pentru a susține financiar serviciile de consultanță, dar pot veni și de la buget”, a sugerat Dacian Cioloș.


CUM NE IMPUNEM PE PIAȚA EUROPEANĂ A CEREALELOR?

Comisarul Cioloș a sfătuit agricultorii să găsească soluții pentru ca România să redevină un jucător important pe piața europeană a cerealelor. „Cred că în ultimii 2 ani ați dat o lecție despre potențialul agriculturii din România, dar și despre fragilitatea agriculturii din România. Pentru că, cel puțin în sectorul producției de cereale, văd că există o anumită constanță în modul de a realiza producția. România ar putea să devină un jucător important pe piața de cereale din Europa și din regiune.

Vă sugerez să vă gândiți cum puteți folosi faptul că o mare cantitate de cereale se tranzacționează în această parte a Europei și să aveți un cuvânt de spus la modul cum se structurează prețul la cereale în Europa. Dincolo de problemele curente, e o problemă strategică, pentru că forța dumneavoastră stă în modul cum folosiți puterea economică pe care o aveți, implicit prin faptul că produceți o materie primă care contează din ce în ce mai mult pe piața mondială”, a sugerat Dacian Cioloș.

Vizualizat: 453 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?