Cheltuieli de producţie mai mari cu 40%. Se solicită intervenţia urgentă a statului român!

În zona Moldovei, cel puţin în ultimele 2-3 decenii, s-a constat o alternanţă de 6-7 ani a ciclurilor de producţie agricolă care beneficiază decondiţii climatice deosebit de favorabile dezvoltării plantelor, în raport cu cele potrivnice realizării unor recolte bogate.

Anul agricol 2021 s-a numărat printre anii buni, din punct de vedere al aportului de precipitaţii şi, implicit, al recoltelor obţinute, fermierii reuşind să compenseze o parte a pierderilor cantitative imense din anul precedent. Numai că satisfacţia în producţie nu a putut fi deplină, din cauza saltului exagerat al preţurilor inputurilor agricole. Dacă, pentru înfiinţarea culurilor agricole din acest an, s-au folosit inputuri achiziţionate din timp, la preţuri ceva mai mici, începând din luna iulie 2021, toate achiziţiile de inputuri s-au putut face la preţuri care au început să crească brusc, cu impact atât asupra bilanţului financiar al anului agricol 2021, cât mai ales asupra cheltuielilor pentru noul an de producţie agricolă.

Tăvălugul cheltuielilor cu inputurile scumpe

”După anul 2014, putem spune că am avut din nou un an agricol normal, cu precipitaţii suficiente. Noi, având suprafeţe mari cu loturi semincere, pe cele aproape 1800 ha care dispun de sisteme de irigaţii, am continuat şi să irigăm într-o cantitate mai mică, în ferestrele dintre ploi. Am obţinut recolte bune şi, deocamdată, observăm că şi preţurile de valorificare ne ajută. De exemplu, avem orizonturi deosebite la floarea soarelui, care ocupă 300 de hectare loturi semincere, cu producţii foarte bune, între noutăţile din 2021, de interes şi cu speranţe economice deosebite, numărându-se sămânţa de la Institutul Fundulea, F15CL44, un hibrid clearfield cu Pulsar, pe o suprafaţă de 75 de hectare. Dar, rămâne de văzut ce se va întâmpla, după ce trece tăvălugul cheltuielilor cu inputurile, care au cunoscut creşteri fabuloase. Inclusiv, preţul carburanţilor pentru recoltarea culturilor din anul 2021 au crescut foarte mult. Sper că expertiza mea de aproape 40 de ani în agricultură va da roade şi voi găsi soluţiile de a depăşi acest prag dificil”, spunea fermierul Vasile Lungu.

14 tone de porumb în 2021

În date concrete, în anul 2021, producţiile din sectoarele vegetal şi horticol s-a situat, de exemplu, la nivelul de 14 tone boabe porumb comercial/ha la umiditate 13-14%, 6,5 tone grâu/ha, 11-12 tone struguri de vin/ha, ceea ce reprezintă un volum total de 1 700 tone struguri, din 9 soiuri, respectiv 4 soiuri româneşti (Fetească albă, Fetească neagră, Fetească regală şi Busuioacă de Bohotin) şi 5 soiuri internaţionale (Gewurztraminer, Chardonay, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin şi Cabernet Sauvignon). 

Aşadar, în cadrul grupului de firme ”Domeniile Lungu”, activitatea este diversificată, de la zootehnie, la producere de vinuri  şi agroturism, fiind exploatată o suprafaţă totală de aproximativ 2 mii de hectare, atât în sectorul vegetal (multiplicare de seminţe, predominant la culturile de porumb şi floarea soarelui, la care se adaugă suprafeţe mai mici pentru producere de sămânţă de orz şi grâu, precum şi porumb comercial), cât şi în horticultură,respectiv viticultură (150 ha), legumicultură şi pomicultură.

2021 - an agricol echilibrat

Pe cât de diversă este paleta de activităţi, pe atât de diferite sunt şi planurile de investiţii. Însă, cel puţin investiţiile din sectorul vegetal, vor suferi anumite ajustări, tocmai din cauza majorării foarte mari a preţurilor inputurilor utilizate în noul an de producţie agricolă. ”Preţurile inputurilor au început să crească, după luna iulie 2021, atunci când preţurile produselor agricole începuseră să devină ceva mai stimulative, nu neapărat mari. Aceasta înseamnă că ponderea majorărilor de preţ la seminţe, fertilizanţi, substanţe pentru protecţia plantelor nu a fost foarte mare, în cheltuielile pentru producţia anului 2021, noi achiziţionând totul la preţurile din anul precedent. Anumite influenţe vor aduce, totuşi, creşterile de preţuri la combustibili şi energie. Însă, mă nelinişteşte mult ceea ce se va întâmpla în campania de producţie din anul 2022”, spune fermierul.

Noul sezon vine cu o creştere de minim 40-45% a costurilor

Va fi ”o scumpete” de an agricol. Adică, vom regăsi în nivelul costurilor de producţie efectele creşterii salariilor, a preţului la energie, la motorină şi la toate inputurile agricole. Va fi o creştere cu minim 40-45% , la capitolul cheltuieli de producţie. ”Chiar, recent, făceam un sondaj, pentru a vedea la ce nivel s-au ridicat preţurile la îngrăşăminte şi am observat că de la 2200 lei/tonă, s-a ajuns la 3500 lei/tonă, la o anumită reţetăDAP. Creşterile de acest fel nu vor face altceva decât că vor conduce la reducerea masivă a achiziţiilor, inclusiv a celor făcute de cătrefermierii mari, care, chiar dacă vor cumpăra îngrăşăminte la aceste preţuri, în niciun caz nu vor putea să achiziţioneze în cantităţile de altădată. Sper ca furnizorii de îngrăşăminte să îşi readapteze politicile de vânzări, astfel încât, la respectivele produse, să poată avea acces cât mai mulţi fermieri”, sublinia Vasile Lungu.

Se solicită intervenţia urgentă a statului român

În acest context delicat, în care fermierii din zona Moldovei, deşi au obţinut recolte bogate, nu pot spera la creşteri ale câştigului comparabile cu creşterile la preţurile inputurilor, asociat faptului că, în continuare, se confruntă cu problemele financiare determinate de efectele secetei din anul 2020 şi ale pandemiei Covid 19, producătorii agricoli solicită intervenţia urgentă a statului român. ”Deocamdată, fiind o piaţă liberă, prevedem noi creşteri de preţuri atât la energie şi carburanţi, cât şi la seminţe, îngrăşăminte, substanţe pentru protecţia plantelor, tehnică agricolă, piese de schimb, etc. Probabil că vom constata o reducere drastică a cantităţilor vândute către fermieri. Desigur, efectele vor fi regăsite în scăderea nivelului producţiilor şi în regresul performanţelor agriculturii româneşti. Tocmai de aceea, aş transmite un semnal important, respectiv acela că, în mod normal, ar trebui să existe un organism al statului român, care să intervină în frânarea unor tendinţe de creştere exagerată a preţurilor inputurilor care contribuie la realizarea producţiilor agricole. Întotdeauna şi în orice trebuie să existe un anumit echilibru. Atunci când  cererea şi oferta nu pot asigura acele proporţii echilibrate, insist, trebuie să intervină un organism al statului, pentru a aduce situaţia la normalitate. Este un semnal şi un apel, în acelaşi timp”, arăta fermierul ieşean.

STRUCTURA DE CULTURI

În ceea ce priveşte noul an agricol, în cadrul grupului de firme ”Domeniile Lungu” – Trifeşti, judeţul Iaşi, se menţine structura de culturi din anul precedent, respectiv producere de sămânţă de porumb pe aproximativ 1300 ha, floarea soarelui 300 ha (cu schimbarea amplasamentului, potrivit principiului intern de rotaţie a culturii 1/5, respectiv revenirea culturii pe aceeaşi solă după 5 ani), porumb comercial 150 ha, grâu 50 ha, viticultură 150 ha, legumicultură şi pomicultură-cu noutatea înfiinţării unei suprafeţe de 4 hectare cu alun de pădure, pentru industria ciocolatei.

Vasile Lungu

SISTEM SUBTERAN DE IRIGARE PRIN PICURARE

Unul dintre proiectele avute în vedere, dar care depinde de evoluţia noului context sanitar şi financiar din România, este cel legat de realizarea unui sistem subteran de irigare prin picurare, pe aproximativ 25 hectare plantaţii viticole.  La acesta, se adaugă intenţia de a diversifica producerea de sămânţă şi cu loturi semincere de rapiţă.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

redactor Radio România Iaşi