Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cererile pentru CNDP la ovine/caprine: până în 17 mai 2012

Publicat: 25 aprilie 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Crescătorii de ovine şi caprine pot solicita prima pe cap de animal aferentă anului 2012 din 9 aprilie până în 17 mai, însă nu înainte ca asociaţiile de profil care vor viza cererile beneficiarilor să depună la sediile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) documente justificative care le dau drept de viză

Click pe poza pentru galerie!

Viza numai de la asociaţiile funcţionale

Şi în acest an, cererile pentru solicitarea plăţii naţionale directe complementare (CNDP) în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine trebuie vizate de asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, viză care atestă efectivele de animale pentru care se poate solicita sprijinul.

Spre deosebire de anul trecut însă, asociaţiile care doresc să vizeze cererile crescătorilor de animale trebuie să îndeplinească o serie de condiţii suplimentare. Mai precis, conform Ordinului 67/3 aprilie 2012, publicat în M. Of. 231/6 aprilie 2012, asociaţiile trebuie să dovedească faptul că sunt funcţionale, conform bilanţului contabil depus în anul anterior solicitării primei, şi să aibă cel puţin un angajat specialist, inginer zootehnist sau medic veterinar.

Lista definitivă cu asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine care au drept de viză a cererilor de plată pentru CNDP va fi publicată pe site-ul APIA.

 

Cereri completate şi pe Internet

În 2012, beneficiarii care solicită primă pentru un efectiv mai mare de 500 capete femele ovine/caprine au posibilitatea completării cererilor individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro. După tipărire, cererea trebuie vizată de asociaţie şi depusă la centrul local/judeţean al APIA sau al municipiului Bucureşti.

Cererea de plată poate fi depusă individual, prin reprezentant legal (cu procură notarială) sau prin intermediul reprezentantului asociaţiilor crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, cu acordul scris al solicitantului sprijinului.

Efectivul solicitat la plată trebuie să fie înscris în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data solicitării primei. Animalele născute începând cu 1.01.2010 trebuie să fie identificate cu o crotalie auriculară simplă şi cu o crotalie auriculară electronică, ambele conţinând acelaşi număr unic de identificare a animalului, iar cele născute în perioada 1.01.2009 - 31.12.2009 trebuie să fie identificate cu două crotalii auriculare simple, ambele conţinând acelaşi număr de identificare.

Pentru animalele născute până la 31.12.2008, Ordinul nu specifică modalitatea de individualizare a animalelor eligibile la plată.

 

Banii, nu mai devreme de 1 octombrie 2012

Efectivul de femele ovine/caprine pentru care se solicită prima trebuie menţinut în exploataţie la adresa din cerere până la 20 august 2012. APIA va întocmi şi transmite Ministerului Agriculturii, până la 1 octombrie 2012, situaţia centralizatoare cu efectivele eligibile la plata primelor pentru 2012, pentru a stabili cuantumul primei pe cap de animal. Aşadar, orice promisiune de plată mai devreme de această dată, cum s-a întâmplat în 2011, are mari şanse să fie una pur electorală.

 

CNDP bovine 2012: Cereri între 15 mai - 30 iunie

Crescătorii de bovine vor putea depune cererile pentru CNDP pentru anul 2012 între 15 mai şi 30 iunie 2012, ne-a spus Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Potrivit acestuia, Ordinul care reglementează acordarea sprijinului a fost deja elaborat şi va fi publicat înainte de sfârşitul lunii aprilie 2012. Viza asociaţiilor pe cererea de plată nu va mai fi obligatorie în acest an şi vor fi acceptate la plată şi exploataţiile înfiinţate în perioada 15 iulie 2011 - 30 aprilie 2012.

“Vom începe depunerea cererilor din 15 mai până în 30 iunie. Exploataţiile nou înfiinţate din 15 iulie 2011 până la 30 aprilie 2012 vor fi considerate exploataţii noi şi vor intra la plata primei. Aşteptăm să ni se comunice suma care va fi notificată la Bruxelles.

Avem promisiunea că va fi suma maximă, dar aştept să primesc modalitatea de calcul pentru a verifica această sumă” ne-a spus preşedintele FCBR, care estimează că suma maximă pe care România ar putea să o aloce pentru CNDP la bovine pentru 2012 este cuprinsă între 210 şi 220 milioane euro, bani care vor fi împărţiţi la numărul total de animale pentru care va fi solicitat sprijinul.

 

Asociaţiile vor putea depune cererile în numele membrilor lor

Viza pe cererea de plată din partea asociaţiilor de crescători de animale nu va mai fi o condiţie obligatorie în acest an pentru acordarea CNDP la bovine. Asociaţiile care dovedesc că au avut activitate cel puţin în anul anterior solicitării primei pe exploataţie vor avea posibilitatea de a depune dosarele de plată în numele membrilor lor, fără a condiţiona însă calitatea de membru al unei asociaţii de primirea sprijinului din partea statului.

Mai exact, este vorba de un serviciu pe care asociaţiile, cel puţin cele care fac parte din FCBR, îl vor oferi membrilor lor, pentru a-i scuti pe aceştia de drumul până la APIA şi de birocraţie.

„Ca şi noutate, asociaţiile funcţionale, cele cu activitate de cel puţin un an de zile, dovedită prin bilanţ contabil cu viză de la Finanţe, vor putea să ia cererile pretipărite şi să facă dosarele pentru fermieri, să nu mai ducem fermierii la APIA. Practic, vor fi trei posibilităţi: fie fermierul merge singur şi îşi depune cererea la APIA, fie depune cererea prin împuternicit legal, dacă nu poate merge el, sau prin asociaţie.

Asociaţia al cărei membru este se duce la APIA cu un tabel, pe baza tabelului ridică cererile pretipărite, se duce la om în sat, îi face dosarul, care înseamnă copie după buletin, copie după cont, cererea pretipărită completată şi duce dosarul respectiv la APIA.

În felul ăsta, nu mai ducem dintr-un sat 150 de oameni care trebuie să meargă câte 50 de kilometri până la APIA, ci se duce unul singur. Atunci când echipa din partea asociaţiei este într-o localitate şi va face dosarele pentru fermierii membri, fermierii care doresc pot să devină membri şi să beneficieze de aceste servicii, pe care le putem extinde la toate formele de sprijin în viitor, dar nu este obligatoriu să se înscrie într-o asociaţie pentru a primi CNDP-ul”, a explicat Claudiu Frânc.

 

Dezbateri pe sprijinul pentru vaca de carne

Crescătorii de vaci de carne şi cei de bivoliţe vor trebui să mai aştepte banii promişi de stat, modalitatea şi criteriile de acordare a ajutorului fiind deocamdată discutate împreună cu reprezentanţii crescătorilor de bovine, care au cerut redefinirea zonelor defavorizate, dar şi a raselor de carne pentru care va fi acordat sprijinul.

„Am blocat hotărârea de guvern privind alocarea celor 6,3 milioane de euro la bovina de carne din zonele defavorizate pentru că Regulamentul 73 scrie pentru susţinerea crescătorilor în zone în care au probleme, nu obligatoriu zone defavorizate. La noi a fost mult mai simplu să ia acest criteriu şi s-a ajuns chiar la situaţii de râs, în care, din două localităţi vecine, una care coboară sub 600 de metri nu e zonă defavorizată, iar cealaltă, la mai puţin de un kilometru, este zonă defavorizată.

Sau, gândiţi-vă la comuna Apahida, care e pe malul Someşului: are un sat în vârful dealului şi acolo a fost primarul harnic şi a făcut toată comuna zonă defavorizată. Şi atunci am zis că trebuie găsite modalităţile să lucrăm pe alte criterii prin care să susţinem creşterea vacilor de carne în zonele într-adevăr defavorizate”, ne-a spus preşedintele FCBR, Claudiu Frânc.

Acesta mai susţine şi că o parte din banii europeni alocaţi din FEGA ar trebui direcţionaţi şi către măsuri care să încurajeze micii crescători de vaci de lapte care nu vor putea să producă lapte conform până în 2013 (când expiră derogarea pentru laptele neconform) să se orienteze spre creşterea vacilor de carne.

Ministerul Agriculturii anunţa la finalul lunii ianuarie 2012 că au fost notificate la DGAgri Bruxelles, în baza art.68 din Reg. CE 73/2009, două noi forme de sprijin acordate din FEGA pentru 2012, pentru care se aşteaptă decizia Comisiei Europene: sprijin pentru crescătorii de bivoliţe din zonele defavorizate - în valoare totală de 1,5 mil. euro şi sprijin pentru crescătorii de bovine de carne şi metişi ai raselor de carne din zonele defavorizate - 6,5 mil. euro.

„Notificarea către Comisia Europeană fost returnată de Comisie pentru că nu erau definite rasele de carne şi aici mai avem o problemă pentru că mă forţează să mă duc să caut numai metişi de rase de carne importate, dar noi avem rase naţionale: Bruna, rasa mixtă, care este varietatea de carne şi Bălţata Românească, rasa mixtă, care este varietatea de lapte sau de carne.

Atunci, dacă eu am o Bălţată Românească pe care o duc spre carne şi o cresc în acest mod, de ce nu poate beneficia de sprijin, de ce sunt obligat să iau doar Charolaise sau Angus?”, mai spune Claudiu Frânc.

Potrivit preşedintelui FCBR, discuţiile dintre reprezentanţii crescătorilor de bovine şi cei ai Ministerului Agriculturii vor fi reluate după Paşti, pentru a definitiva în cel mai scurt timp criteriile şi legislaţia pentru acordarea ajutorului financiar.

 

FCBR vrea o asociaţie transnaţională pentru negocierea preţului laptelui

Crescătorii de vaci de lapte din România vor o asociaţie care să le permită să negocieze colectiv preţul laptelui cu procesatorii. Programul pentru sectorul laptelui, în vigoare la nivelul UE din 2012, permite constituirea unor asociaţii naţionale sau regionale care vor putea negocia maxim 33% din producţia de lapte a unui stat sau a unei regiuni printr-o singură formă asociativă reprezentativă.

Preşedintele FCBR, Claudiu Frânc, spune că reprezentanţii producătorilor de lapte din România discută, în prezent, cu reprezentanţi ai producătorilor din statele vecine posibilitatea constituirii unei asociaţii transnaţionale, care să reprezinte fermierii din mai multe state în relaţia cu companiile multinaţionale din sectorul procesării laptelui, asigurând astfel un preţ şi condiţii egale pentru fermierii români şi cei din alte state UE.

„Asta ne dă legea voie să facem, să mergem să negociem până la 33 la sută din producţia naţională sub un singur contract pe care va trebui să îl respecte orice procesator care vrea să cumpere lapte, fără să fim acuzaţi de concurenţă neloială.

Am fost în Cehia şi am avut o discuţie cu preşedintele Camerei Agricole din Cehia şi cu preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Fleckvieh, care este şi reprezentantul Cehiei la Copa-Cogeca şi la UE pe sectorul laptelui şi ne armonizăm împreună legislaţiile în aşa fel ca să putem, până la urmă, realiza chiar o asociaţie de negociere a preţului laptelui transnaţională.

Dacă vom reuşi să facem o asociaţie transnaţională, pentru că Friesland, Danone sunt şi în Cehia, şi în Polonia, şi în Ungaria şi în România, atunci, dacă fermierii din Cehia şi din Polonia au un preţ la lapte, şi fermierii din România vor avea acelaşi preţ şi aceleaşi condiţii.

Aici avem o problemă între statele UE12 şi statele UE15, care nu prea vor să facă asta, dar vom colabora până la definitivarea legislaţiei şi ne vom armoniza principiile de acreditare a asociaţiilor şi cooperativelor care vor putea negocia.

Am discutat deja cu conducerea Ministerului Agiculturii criteriile de bază pe care vor trebui să le îndeplinească asociaţiile care vor fi acreditate de statul membru, urmând să se facă propunerea de ordin de ministru pentru a putea fi publicat şi să începem această activitate. Şi la negocierea preţului la lapte vor putea intra doar asociaţiile locale cu reprezentare judeţeană şi naţională în sector”, a explicat Claudiu Frânc.

„În etapa a doua, va trebui să vedem cum vom putea impune etichetarea produselor din lapte. Pe fiecare etichetă vor trebui să fie scrise obligatoriu ţara în care s-a muls laptele, cantitatea de lapte crud, cantitatea de lapte praf şi altceva decât lapte, pentru ca acel consumator care consumă aceste produse lactate să ştie ce mănâncă şi să eliminăm şi concurenţa neloială, pentru că vedeţi că anumite tipuri de caşcaval care nu au nici o urmă de lapte se vând la preţuri mult mai mici decât cele din lapte, fără să fie specificat undeva conţinutul produsului”, a adăugat preşedintele FCBR.


Modificări la cota de lapte din rezerva naţională

Producătorii de lapte vor putea solicita acordarea cotelor din rezerva naţională, pe bază de cereri tip depuse la APIA, atât în perioada 1 iunie - 31 iulie, cât şi în perioada 1 octombrie - 30 noiembrie a fiecărui an de cotă, potrivit modificărilor aprobate de Ministerul Agriculturii la Ordinul 83/2009.

Cota de lapte din rezerva naţională va fi acordată atât producătorilor care îşi extind activitatea, cât şi exploataţiilor nou înfiinţate, iar producătorii care deţin exploataţii noi pot solicita cotă de livrare în funcţie de finalizarea investiţiei şi începerea activităţii, fără a le fi percepută o taxă în avans.

De asemenea, vor putea solicita cotă din rezerva naţională de lapte şi producătorii care deţin minim 2 vaci de lapte la sfârşitul anului de cotă sau la data solicitării, iar cantitatea minimă a cotei de lapte din rezerva naţională ce poate fi solicitată a fost redusă la 1.000 kg, în timp ce cantitatea maximă este de 1.800.000 kg.

România poate solicita Comisiei Europene aprobarea conversiei la nivel naţional a unei cantităţi de cotă de la vânzări directe către livrări, dacă rezerva naţională pentru livrări este epuizată, mai precizează Ministerul Agriculturii.

 

APRIL şi-a ales noua conducere

Carmen Solomonescu (LactoSolomonescu SRL, Botoşani) rămâne la conducerea APRIL, a decis Consiliul Director în şedinţa din 6 aprilie 2012, de la Botoşani, în care a fost aleasă prin vot noua conducere a Asociaţiei.

Prim-vicepreşedinte al APRIL a fost ales George Grecu (Napolact SA, Cluj Napoca), iar vicepreşedinţi - Crişan Mitru (Teletxt SRL, Slobozia) şi Marius Bîcu (Unilact Transilvania SRL, loc. Unirea, jud. Alba), în timp ce Cristina Lungulescu (Almera International, Bacău) este secretar şi Dorin Cojocaru este director executiv al APRIL.

Consiliul Director al APRIL este format din companiile de procesare a laptelui Albalact SA, Almera International SRL, Covalact SA, Danone PDPA SRL, Friesland-Câmpina SA, Lactag SA, Natura Lactate SA, LactateSolomonescu SRL, Napolact SA, Unicarm SRL şi Unilact Transilvania SRL.

APRIL, prin membrii săi procesatori, reprezintă 66% din cifra de afaceri din domeniul procesării şi comercializării produselor lactate. Toţi membrii Asociaţiei se regăsesc în Top 40 firme din sectorul procesării laptelui, dintr-un total de 422 de companii ce activează în acest domeniu.

Vizualizat: 480 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?