Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

CERERI PE SUPRAFAŢĂ

Publicat: 08 februarie 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Mai puţin de o lună până la start

Click pe poza pentru galerie!

APIA a început la 1 februarie campania de informare privind primirea cererilor de sprijin pe suprafaţă pentru anul 2012, care se va derula în perioada 1 martie-15 mai 2012.

În cadrul campaniei, fermierii, dar şi angajaţii administraţiei agricole din primării vor putea primi din partea angajaţilor centrelor judeţene şi locale ale Agenţiei informaţii legate de perioada de depunere a cererilor de sprijin pentru plăţi pe suprafaţă în 2012, modalitatea de completare a cererilor, condiţiile de eligibilitate impuse de legislaţia europeană şi naţională, tipurile de controale impuse de regulamentele europene, precum şi pachetele financiare care pot fi accesate în cadrul măsurilor de sprijin pe suprafaţă.

Unul din obiectivele principale ale APIA în acest an este creşterea numărului de declaraţii de suprafaţă completate electronic prin aplicaţia IPA Online, prin care beneficiarii, prin conexiune la Internet, îşi pot vizualiza propriile parcele digitizate în campania anterioară şi îşi pot digitiza şi alte parcele, prin identificare pe ortofotoplanurile disponibile în baza de date (LPIS) a Agenţiei.

Pentru aceasta, din acest an, fermierii români vor putea accesa aplicaţia IPA Online şi prin intermediul a peste 1.500 de biblioteci publice (judeţene şi respectiv locale). “Datorită utilizării aplicaţiei electronice IPA Online, în 2011 s-au depus în termen circa 0,88 milioane de cereri, iar până în 2020, APIA intenţionează să recepţioneze cererile de la fermieri 100% online, pentru a reduce rata de eroare”, spunea Florin Marius Faur, directorul APIA, în octombrie anul trecut.

Campania de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2012 se va derula în perioada 1 martie-15 mai 2012, iar cereri vor mai putea fi depuse până pe 11 iunie, dar cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

 

INFO

FLOAREA SOARELUI
Cei mai mulţi bani din exporturi în 2011

Exporturile de produse agroalimentare în ţările comunitare au adus României 2,304 mld. euro în primele 10 luni din 2011, faţă de 1,765 mld. euro în perioada similară din 2010, în timp ce importurile au atins valoarea de 3,558 mld. euro, cu peste 15% mai mult decât în 2010, când au totalizat 3,082 mld. euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, citate de Agerpres.

Cele mai mai încasări din exporturi în primele 10 luni din 2011 au fost aduse de seminţele de floarea soarelui - 405,17 mil. euro (926.859 tone), urmate de ţigări de foi şi trabucuri (23.871 tone), de unde au fost obţinute 382,8 mil. euro, porumb - 1,32 mil. tone în valoare de 351,6 mil. euro şi seminţe de rapiţă – cca. 241,56 mil. euro (510.176 tone).

De asemenea, exporturile de 1,22 mil. tone de grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară) au adus un plus de 240, 64 mil. euro în primele 10 luni ale anului trecut, în timp ce exporturile de uleiuri rafinate de floarea soarelui, de şofran sau bumbac au adus 147,25 mil. euro (146.991 tone), cele de orz - 134,76 mil. euro pentru 711.746 tone, iar carnea şi organele de pasăre - 128,35 mil. euro.

SIRET-BĂRĂGAN
Eligibil, fără finanţare

Canalele Siret-Bărăgan şi Bucureşti-Dunăre, care ar putea asigura apa pentru irigaţii pe un milion de hectare de terenuri agricole în cea mai secetoasă zonă a ţării, sunt cele printre cele mai importante obiective de investiţii pentru agricultura românească, dar bugetul pe 2012 nu prevede bani pentru realizarea acestora.

Potrivit ministrului Agriculturii, costurile totale pentru Canalul Siret-Bărăgan, inclusiv investiţiile colaterale, erau evaluate, în 2003, la 3,4 mld. euro. „Sunt multe instituţii ale statului care ne susţin să realizăm această investiţie, însă demararea acesteia în 2012 depinde de mersul economiei.

Noi nu avem deocamdată prevederi bugetare pentru această investiţie, cum de altfel nici pentru canalul Bucureşti-Dunăre, care deşi este o cale navigabilă, este prevăzut şi cu surse de irigaţii. Acest canal este executat 60% şi va fi mai uşor de preluat şi de modernizat”, a spus Valeriu Tabără, citat de Agerpres.

De bani s-ar putea face rost prin parteneriat public-privat, iar oferte există deja din mai multe ţări, însă va mai dura până statul român rezolvă birocraţia administrativă şi chestiunile legale pentru acest demers, deşi Tabără spune că primul pas, acela de trecere a Canalului Siret-Bărăgan de la Apele Române, de care aparţine în prezent, la Ministerul Agriculturii, este prevăzut într-un memorandum care există deja la Guvern.

„Va trebui să definitivăm toate principiile Parteneriatului Public Privat, toată baza legală şi pe urmă putem demara proiectul, deoarece avem oferte din China, Spania, Germania şi Canada” a mai spus Tabără.

Vizualizat: 518 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?