Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cererea unică: O bifă de zeci de mii de lei!

Publicat: 24 martie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Anul trecut, unii fermieri, chiar mari și bine instruiți în chestiuni de legislație, acuzau faptul că vor avea nevoie de avocat ca să completeze cererea unică de plată la APIA. Cât a fost exagerare și cât e realitate se vede acum, când o mulțime de fermieri vor rămâne fără bani din cauza erorilor și „scăpărilor” din cereri. O simplă bifă pe cererea unică face câteva zeci de mii de lei!

Click pe poza pentru galerie!

Gheorghe Burlacu are 36 de ani și este, cum singur se recomandă, un „mic agricultor cinstit” din comuna Românești, județul Botoșani. După vreo șase ani în care a lucrat în Spania și în Italia, anul trecut s-a întors acasă ca să facă agricultură, încurajat de promisiunile guvernanților că tinerii fermieri sunt sprijiniți. În 2015, a cultivat 35 de hectare, din care 17 cu soia, iar restul cu porumb și floarea soarelui și ceva grâu.
Din toate schemele de plăți directe acordate agricultorilor, ar fi avut dreptul la plata pe suprafață (SAPS și ANT vegetal), plata pentru tineri fermieri (până în 40 de ani), sprijinul cuplat pentru soia și plata redistributivă (pentru max. 30 ha, indiferent de suprafața solicitată la plată). Numai că, va încasa de la APIA doar subvenția pe suprafață (SAPS și ANT). Cum a ajuns să fie păgubit de restul banilor? O spune chiar el, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o, la finalul lunii februarie 2016, șefului APIA, Ioan Merca: „Când am depus cererea pentru subvenția pentru suprafață, lucru care se face când are chef de lucru angajatul APIA, nu am fost informat și nici direcționat de necesitatea bifelor pentru a beneficia de plățile ce completează subvenția pe suprafață. Mai exact, eu, țăranul de rând, stau lângă calculator lângă angajatul APIA care trece rapid prin formular și, fără să mă întrebe mare lucru, îmi scoate la imprimantă foile pe care trebuie să le semnez la fel de rapid, fiind totul în regulă.
Am ajuns astfel să constat, după ce am verificat la APIA Județean, că nu am pe cerere nici bifa pentru tânăr fermier, la care mă încadram, nici cea pentru sprijinul cuplat pentru soia, cu toate că am cultivat 17 hectare, nici alte bife, doar SAPS!!!!
(...) De ce oare și, mai ales, până când vom lucra și interacționa cu angajați răsplictisiți și dezinteresați, (...) care se comportă de parcă ne dau ceva din buzunarul lor???
Aștept răspuns de la dumneavoastră și sper din tot sufletul, încă o dată, să se poată rezolva problema semnalată, ca pe unde am ajuns noi au ridicat din umeri indiferenți, iar, pe viitor, tare am dori dacă se poate să se schimbe acest sistem vicios, că nu mai putem!!!”
De la APIA București fermierul nu a primit nici un răspuns. În schimb, susține că, la scurt timp după ce a trimis sesizarea către APIA, s-a trezit acasă cu funcționarul de la Centrul local al APIA Trușești care i-a preluat cererea unică în 2015 și care l-a convins să renunțe, în scris, la orice plângere și pretenție legată de drepturile sale bănești, ca funcționarul APIA să nu fie dat afară de șefii săi. Gheorghe Burlacu spune că a fost de acord să renunțe ca să nu îi facă rău omului și recunoaște că o parte din vină îi aparține: nu s-a informat suficient și nu a fost atent. O greșeală care îl costă arpoape 30.000 de lei, bani care i s-ar fi cuvenit din plata pentru tineri fermieri (23 euro/ha) și sprijinul cuplat pentru soia (325 euro/ha), la care se adaugă și plata redistributivă (5 euro/ha pentru primele 5 ha, respectiv câte 45 euro/ha pentru până la maxim 30 ha din suprafața solicitată la plată).
În situația sa sunt mulți alții. Fermierul botoșănean afirmă că știe doar la el în comună încă șapte, opt fermieri care au cultivat soia în 2015 și nu vor primi sprijinul cuplat, pentru că nu au bifat căsuța corespunzătoare din cererea unică.

Un caz imposibil de câștigat
Șeful APIA Timiș, Florin Faur, admite că se poate să existe astfel de situații, și din cauză că sunt mulți fermieri în vârstă (ca fapt divers, dar relevant, ultimul raport de țară pentru România, publicat de Comisia Europeană în februarie 2016, arată că aproape 60% din solicitanții români de păți directe au peste 60 de ani), însă susține că este aproape imposibil ca un fermier să aibă câștig de cauză în astfel de spețe pentru că, pe de o parte, nu se poate dovedi cu certitudine ce discuție a avut loc între funcționarul APIA care a preluat cererea unică și fermier, iar, pe de altă parte, odată ce fermierul și-a pus semnătura pe cerere, înseamnă că își asumă responsabilitatea pentru ce a semnat.

Fermieri, atenție ce semnați și unde bifați!
Și, într-adevăr, odată ce a semnat cererea unică, fermierul declară că „a luat la cunoștință despre condițiile și modalitățile de acordare a plăților directe” și că „a fost informat asupra condițiilor de eligibilitate” (partea V.1. ANGAJAMENTE ȘI DECLARAȚII din formularul cererii unice pe 2016).
Mai mult, la o întâlnire recentă cu fermierii din jud. Timiș, Florin Faur le-a atras atenția acestora că Art. 110 din OMADR 619/2015, completat și modificat cu OMADR 234/2016, prevede că „beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă toate eforturile pentru a lua cunoștință de toate informațiile publice referitoare la plățile (...) din ordonanță (OUG 3/2015 privind schemele de plăți directe - n.red.) pentru care depune cererea unică de plată, astfel încât să cunoască toate condițiile și criteriile de acordare a acestora.”


Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 - 31 martie 2016

Vizualizat: 423 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?