Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cercetarea moldovenească a trecut la minister!

Publicat: 26 octombrie 2016 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ajuns toamna aceasta la Platforma Donau Soja din Republica Moldova, am vizitat Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți și Institutul de Fitotehnie de la Porumbeni. Cum s-ar spune, crema cercetării moldovenești. 

Click pe poza pentru galerie!

Scenariul seamănă aproape leit cu ce s-a întâmplat, trist, dincoace de Prut. Doar cercetătorii par un pic mai poeți. Ca și românii de aici, de altfel!

 

Schema de personal îmbătrânește vizibil an de an

Institutul „Selecția” din Bălți s-a înființat în 1957 și are acum 201 angajați. 102 sunt plătiți din veniturile create prin cercetare-dezvoltare, iar restul sunt plătiți de la buget. 43 sunt cercetători cu diferite grade științifice. Din păcate (sau din fericire - depinde de ce parte a baricadei te situezi), tinerii nu rămân în institute deoarece salariile sunt foarte mici și nici nu au unde locui. Așa că, după o perioadă de cercetare, ajung la multinaționale. Întocmai ca și pe la noi. 

Un cercetător debutant primește 2.000 lei moldovenești/lună (circa 100 dolari), iar unul “copt” ia de trei ori mai mult. Directorul adjunct, dr. Ion Boaghii, cel care mi-a acordat toate aceste date (din păcate directorul general dr. Valeriu Vozian era internat în spital cu o problemă de urgență), primește 7.000 lei după 40 de ani petrecuți la Bălți. 

Ion Boaghii are doi feciori care nici nu au vrut să audă de agricultură sau cercetare. Cel mic i-a spus odată motivul, când cercetătorul i-a propus să-l facă cercetător: „Tăticule, matale muncești tare mult și primești așa de puțin”. Acum ambii copii muncesc în Rusia și pe cei trei nepoți îi vede rar. 

Așa că schema de personal îmbătrânește vizibil an de an. Din 2010 până în 2016 Institutul „Selecția” a încadrat totuși 35 de tineri. Dar din care au plecat spre alte zări 28. Iar ministerul îi obligă să-i scoată la pensie pe cercetătorii aflați în plin proces de creare a noilor soiuri. Nici doctoranzii nu-și mai termină studiile. În ultimii opt ani, din 14 doctoranzi, doar șase și-au mai dat teza de docorat. Conducerea institutului a propus ministerului să-i ajute să pregătească un fost bloc cu laboratoare pentru a putea fi locuit de tinerii care s-ar încadra. Deocamdată e la nivel de deziderat. Poate așa i-ar putea atrage cumva spre acestă activitate deosebit de frumoasă, dar și grea. 

 

Institutul din Bălți colaborează cu INCDA Fundulea

În principal, fac schimb de material genetic. Chiar au avut programe care s-au derulat în paralel. Dar în ultimii ani, din ce în ce mai puțin, recunoaște Ion Boaghii. Problemele celor două institute devin din ce în ce mai comune. De la retrocedările de terenuri făcute abuziv, până la îmbătrânirea personalului. O primărie a făcut din terenul institutului rezerva pentru retrocedări și a luat cu semnături false 44 ha chiar în mijlocul celor zece câmpuri de cercetare. S-au judecat și au dovedit că actele sunt false, dar terenul a rămas tot rezerva primăriei respective. Institutul mai are 1658 ha, pe raza a trei comune, de care nu s-a atins nimeni, deocamdată. În schimb, le-au fost luate peste 200 ha unde aveau grădini colective pentru angajații institutului. Un fel de suport pentru supraviețuire. Cartofi, legume, porumb etc., pentru ca familiile angajaților să aibă un disponibil de hrană. 

 

S-au distruns și gospodăriile semincere care multiplicau sămânța pre-bază

Institutul are în mare două proiecte importante. Primul este instituțional și se derulează de peste 40 de ani. E vorba de cercetări privind asolamente, variante de lucrări agrotehnice, în irigat și neirigat etc. Un al doilea mare proiect de cercetare se ocupă de ameliorarea culturilor de câmp, mai precis grâu, orz, floarea-soarelui și leguminoase. Aveau și plante furajere, dar din lipsă de personal și de resurse financiare, au sistat ameliorarea pe acest segment. 

Principala activitate aducătoare de venituri este vânzarea de sămânță pre-bază la un preț mediu de 4,5 lei moldovenești/kg (ceva mai mult de 1 leu/kg). Înainte dădeau această sămânță spre gospodăriile semincere (14 la număr) aflate în toate zonele de cultură, care se ocupau cu multiplicarea. „Era un sistem foarte bine pus la punct, dar din păcate și acesta s-a risipit”, spune cu tristețe Ion Boaghii. 

 

Institutul de Fitotehnie de la Porumbeni a intrat pe mâini bune

Doctorul în agricultură Pintilie Pîrvan, actualul director al institutului Porumbeni, a făcut parte din primul parlament moldovenesc și a fost semnatar al Declarației de Independență. A făcut apoi parte din aparatul administrativ ca prefect și apoi ca șef de departament în Ministerul Agriculturii. Din 2013, anul în care a preluat institutul cu cele șase laboratoare de cercetare, activitatea acestuia a devenit profitabilă. S-au deschis spre piața UE prin intermediul României. Sunt în al treilea an de când fac ziua porumbului la institut și tot în al treilea an de când participă la Ziua Porumbului și la Orezu. Cu rezultate peste media geneticii aduse de multinaționale în ferma Elsit a lui Nicolae Sitaru. Au omologat deja trei hibrizi în România și alți trei sunt în fază avansată de omologare. Dar cel mai mult vând în Kazahstan, în Rusia și, normal, în Moldova. Au contracte cu producători agricoli pentru multiplicare și chiar și cu Institutul „Selecția”. Ca bază de dezvoltare, posedă ceva mai mult de 1.700 ha, terenuri destul de bune calitativ. 

 

A dublat salariile din resurse proprii

Institutul Porumbeni are 150 de angajați și ministerul asigură un buget de 6.500.000 lei moldovenești. Salariile bugetate sunt ca și la Bălți, dar Pintilie Pîrvan reușește să dubleze veniturile cu tot felul de prime și bonusuri. Din păcate, se lucrează cu „ochii închiși”, lipsa de perspectivă și de comenzi concrete afectează cumva activitatea normală și de aceea perspectiva intrării pe piața UE e generoasă. Iar cu rezultatele obținute în testările din România, corelate și cu prețuri de cost mult sub oferta multinaționalelor, pot convinge mulți actori de pe piață să folosescă genetica moldavă. Mai ales că hibrizii au rusticitate specifică ce se mulează pe condițiile agro-meteorologice de la noi, dar și potențial de producție. În Kazahstan, hibridul Porumbeni 458 MRf (FAO 450) a bătut toate marile companii de pe acea piață, conform afirmațiilor făcute de Pintilie Pîrvan. Acum doi ani, cinci din cei șase hibrizi aflați în lotul demonstrativ de la Orezu, printre care și hibridul Porumbeni 458 MRf (FAO 450), au dat producții de peste nouă tone/ha. Iar Porumbeni 461, un hibrid simplu, tolerant la boli, rustic chiar, a trecut de zece tone, în condițiile anului 2014 din Ialomița, fără irigații. Am mai remarcat în lotul experimental pregătit pentru Ziua Porumbului de la Porumbeni (3 septembrie a.c.) hibridul cu bob sticlos Porumbeni 402 MRf, omologat în Republica Moldova pentru utilizare alimentară (făină, crupe, fulgi de porumb). Un porumb roșu și cu bobul ca de sticlă. 

 

Amenințați de speculanții imobiliari

Din discuții a reieșit că rezultatele obținute de Pîrvan la Porumbeni nu sunt pe placul celor care vizează afaceri imobiliare de perspectivă, dar și desființarea cercetării moldovenești. Grupuri de interese ancorate politic au tot încercat să îl îndepărteze pe Pintilie Pîrvan atunci când au văzut cum crește institutul din punct de vedere financiar. Ba au vrut să-l trimită ambasador, ba secretar de stat, dar el a refuzat să plece până îi va expira mandatul. 

Am văzut pe holul institutului un panou cu foștii directori de la Porumbeni, începând cu anul 1974. Pintilie Pârvan este doar al patrulea pe această listă, dar portretul său va fi agățat abia după ce va părăsi institutul. {i, speră acesta, nu prea curând, pentru că a început o activitate care performează frumos în ciuda tuturor piedicilor. Dincolo, la Bălți, am văzut printre portretele foștilor directori și chipul fostului președinte moldav, Mircea Snegur. Plus alte figuri cunoscute în România. Ca o chestiune inedită, la intrarea în Institutul „Selecția” Bălți este un ceas oprit la ora 12. Aproape la aceeași oră era oprită și pendula din biroul directorului. Ai putea gândi că timpul s-a oprit undeva la un mijloc de zi sau noapte. Sau ambele. Dar cercetătorii nu bagă în seamă nici aceste pieze rele, nici mirosul de podele vechi (ca prin conacele și palatele lăsate în paragină prin țara noastră) și își văd de ameliorarea plantelor dătătoare de bunăstare. 

 

 

 

CHELTUIELILE SE ÎMPART CU GUVERNUL

Asta pentru că statul moldovenesc s-a hotărât să treacă cercetarea formată din cele cinci institute principale în organigrama Ministerului Agriculturii. Asta presupune ca și finanțarea să fie mai lesne, dar parcă e tot șchioapă, după cele povestite de directorul adjunct al Institutului „Selecția” Bălți - Ion Boaghii. Din bugetul de 12 milioane lei moldovenești, Guvernul a acoperit 5.400.000 lei. Dar intrările de la buget sunt anevoioase.


 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.18(179) 15 - 31 octombrie 2016

 

Vizualizat: 522 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?