Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cercetarea în medicina veterinară, pe linie moartă?

Publicat: 27 octombrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Per ansamblu, starea cercetării științifice în medicina veterinară, ca și în alte științe agricole, este total necorespunzătoare și în continuă degradare. Această constatare a rezultat din mai multe dezbateri ce au avut loc în ședințele secției de Medicină Veterinară a ASAS și în conferințele naționale de medicină veterinară. 

Click pe poza pentru galerie!

De an la an, fondurile alocate pentru programele de cercetare medicale veterinare s-au diminuat, numărul de contracte și de burse pentru documentare și cercetare a scăzut, ceea ce a dus la scăderea numărului de brevete de invenție și de lucrări științifice publicate în fluxul principal de informații. Tematica de cercetare științifică în medicina veterinară acoperă o arie tot mai restrânsă și cu referire la subiecte mai facile, adesea dintre cele abordate deja pe plan internațional și în mare măsură soluționate. Decăderea cercetării științifice se manifestă atât în facultățile de medicină veterinară, cât și în institutele de cercetări privatizate, care, în absența unui sprijin din partea statului, au fost constrânse să renunțe la finanțarea unor teme de cercetare și apoi să sisteze fabricația a numeroase produse de uz veterinar (seruri, vaccinuri, reactivi etc.). La aceasta a contribuit în mare măsură și concurența acerbă a companiilor transnaționale, precum și directivele UE, care au pretins institutelor îndeplinirea imediată a anumitor cerințe privind dotarea și acreditarea laboratoarelor, fără a fi luată în considerare lipsa fondurilor necesare. 

 

Atuuri transformate în dezavantaje

Dacă ar fi, totuși, să stăruim în identificarea schimbărilor pozitive ce au avut loc în societatea noastră, în favoarea cercetării științifice, se pot aduce în discuție unele îmbunătățiri ale legislației și finanțării învățământului superior, inclusiv în domeniul medicinei veterinare, care au tangență cu cercetarea științifică:

• Toate facultățile de medicină veterinară și unele direcții sanitare veterinare județene au beneficiat de investiții enorme pentru construirea de laboratoare și procurarea de aparatură performantă, de mare valoare, care ar fi trebuit să conducă la un salt în ce privește calitatea cercetării științifice (dar nu a fost așa!). Măsurile privind perfecționarea învățământului postuniversitar au dus la creșterea numărului de doctoranzi dintre care unii beneficiază de stagii de perfecționare în țările dezvoltate și își însușesc metode noi de cercetare, pe care le aplică la realizarea tezelor de doctorat. Din păcate, după susținerea tezei de doctorat, cei mai buni specialiști se angajează în străinătate în domeniul cercetării științifice, în laboratoare sau în clinici veterinare, deoarece în țară nu există posturi de cercetare în cadrul universităților, în timp ce dotările cu aparatură de mare valoare rămân aproape nefolosite, urmând a fi înlocuite, datorită uzurii morale. 

• Perfecționarea legislației cu privire la etica cercetării științifice, prin apariția Ordonanței nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, reprezintă o măsură binevenită pentru toate domeniile de cercetare și o premisă favorabilă pentru înlăturarea unor deficiențe, cum ar fi: plagiatul; raportarea de rezul¬tate sau date fictive, care nu sunt rezultatul real al unei activități de cercetare; raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite etc. Cu toate acestea, este în continuă creștere numărul de lucrări cu caracter pretins științific și numărul cărților de specialitate publicate la diverse edituri, care nu respectă normele de buna conduită. Nu de puține ori, astfel de lucrări sunt lăudate în presă, ignorându-se insuficienta documentare științifică și plagiatul(!). La această situație s-a ajuns ca urmare a faptului că în țara noastră nu există o critică autentică, sub aspect profesional, științific și mai ales etic, orice apariție editorială fiind, de regulă, prezentată drept un succes, chiar dacă prin încălcarea normelor etice numeroase publicații ar trebui să constituie temeiul unei sancțiuni. 

 

Principale greutăți în realizarea unei cercetări performante în medicina veterinară din țara noastră 

Voi enunța, în continuare, trei categorii de deficiențe care frânează bunul mers al cercetării științifice, chiar și în instituțiile care dispun de baza materială și de personalități cu un potențial creator remarcabil:

• Inexistența posturilor de cercetători în facultățile de medicină veterinară, care să asigure supravegherea experimentelor și continuitatea cercetării pe tot parcursul anului, sub îndrumarea cadrelor didactice cu experiență deosebită. Altfel, cadrele didactice încărcate cu numerose ore de predare nu pot efectua deplasările pentru recoltarea probelor și nu pot desfășura o activitate continuă în laboratoare, îndeosebi în perioada examenelor. 

• Inexistența unor institute naționale de cercetare științifică pentru medicina veterinară generează dificultăți și consecințe grave pentru prestigiul cercetării științifice din țara noastră. Se cunoaște că deși ASAS, în structura actuală, cuprinde șapte institute naționale, unsprezece institute de ramură și 42 de stațiuni de cercetare, nici un institut și nici o stațiune nu sunt profilate pe cercetarea medicală veterinară și siguranța alimentelor. În Europa nu există nici o țară fără institute de cercetări pentru medicina veterinară, după cum nici în România nu există nici un domeniu important al științei, cu excepția medicinei veterinare, care să nu aibă măcar un institut de cercetări, național sau de ramură. Fără institute de cercetări de profil, domenii importante ale medicinei veterinare rămân descoperite, fără cercetări. De exemplu, în țara noastră, după Revoluție, nu a mai fost efectuată nici o cercetare științifică semnificativă în domeniul bolilor majore. Astfel de cercetări nu pot fi efectuate în instituțiile de învățământ superior, ci numai în institute cu dotări speciale pentru asigurarea măsurilor de biosecuritate.

• Inexistența unei liste oficiale cu obiectivele strategice prioritare pentru cercetarea din domeniul medicinei veterinare, care să fie luată în considerare la aprobarea programelor de cercetări și a contractelor de cercetare științifică finanțate de la bugetul de stat (în condițiile de subfinanțare cronică a acestui domeniu). Asemenea priorități sunt clar definite în toate țările dezvoltate. Această deficiență ar putea fi o explicație a motivului pentru care Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare nu a inclus nici un obiectiv din domeniul medicinei veterinare în Planul Național de Cercetare și Inovare (2015-2020), programul 5: “Cercetări în domenii de interes strategic”. 

Ar fi fost normal ca prezentarea neîmplinirilor din cercetarea științifică să se facă în paralel cu evidențierea succeselor, a punctelor forte. Din păcate, analizând dinamica activității de cercetare științifică din ultimele decenii și lucrările științifice publicate, afirm că succesele sunt de domeniul trecutului. 

 

 


ȘTIAȚI CĂ…

...în România nu există institute naționale de cercetare științifică pentru medicina veterinară? Nici un institut și nici o stațiune din structura actuală a ASAS nu sunt profilate pe cercetarea medicală veterinară și siguranța alimentelor. În Europa nu există nici o țară fără institute de cercetări pentru medicina veterinară, după cum nici în România nu există nici un domeniu important al științei, cu excepția medicinei veterinare, care să nu aibă măcar un institut de cercetări, național sau de ramură.




PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂȚII DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ:

• Asigurarea finanțării la nivel corespunzător, prin programe dedicate, reprezintă o condiție obligatorie pentru redresarea cercetării științifice în medicina veterinară, ceea ce ar putea contribui nu numai la progresul cunoașterii în domeniu, dar și la garantarea protecției sănătății animalelor, asigurarea siguranței alimentelor și a sănătății publice.

• Înființarea a cel puțin două institute noi de cercetări pentru domeniul medicinei veterinare sau lărgirea competențelor Institutului Pasteur și a Romvac Company, prin realizarea de parteneriate de tip public-privat în domeniul cercetării, pentru anumite proiecte majore, interdisciplinare. 

• Alocarea de fonduri pentru asigurarea de posturi de cercetare la toate facultățile de medicină veterinară într-o proporție de aproximativ 25%, raportat la numărul cadrelor didactice de predare, după modelul universităților din UE. 

• Implicarea Secției de Medicină Veterinară din ASAS în activitatea viitorului Consiliu Științific și în Consiliul de coordonare, structuri ce se prevăd a fi înființate în baza proiectului de Lege privind măsurile de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare. Fără măsurile menționate anterior, Agenția Națională pentru Managementul Cercetării și Dezvoltării în Agricultură nu va putea, prin lipsa de competență profesională, să își îndeplinească rolul în elaborarea și implementarea strategiei naționale în cercetarea științifică de medicină veterinară, deoarece medicina veterinară presupune cunoștințe de specialitate și un management diferit și adecvat. 



 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.18(179) 15 - 31 octombrie 2016

 

Vizualizat: 577 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?