Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cercetarea agricolă condamnată la restructurare prin subfinanțare

Publicat: 26 februarie 2013 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

“Dezbrăcate” și siluite de patrimoniul funciar, precar utilate și dotate, subfinanțate, subdimensionate numeric și ca potențial de lucru, cu tematici de cercetare “subțiri”, fără extensia rezultatelor muncii, fără posibilitatea de accesare a fondurilor europene, unitățile de cercetare aflate sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești" au rămas “orfane”, pierdute undeva la răscruce de drumuri

Click pe poza pentru galerie!

Drama cercetării agricole este accentuată de „acțiunea 3 R: Reformă - Restructurare - Reorganizare!”, promovată de Guvernul Ponta.

 

Desființarea - pseudonimul reformei

Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 96 din 22 decembrie 2012, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică se “reorganizează” prin desființare iar activitățile și structurile specializate ale acesteia trec în cadrul nou-înființatului Minister al Educației Naționale, sub coordonarea ministrului delegat pentru învățământul superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin Hotărâri ale Guvernului, vor trece la Ministerul Educației Naționale, între altele, și institutele naționale de cercetare-dezvoltare aflate în coordonarea sau subordinea MADR.

De asemenea, potrivit aceluiași act normativ, institutele, centrele sau stațiunile aflate în coordonarea sau în subordinea Academiei Române și a Academiilor de ramură - cum este cazul ASAS - pot trece în coordonarea Ministerului Educației Naționale numai cu acordul Academiei Române și al academiilor de ramură.

 

“Potul” cel mare - banii europeni

Miza acestei Reforme cu măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale nu poate fi decât una singură, banii! Prin desființarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică s-ar face oarece economie bugetară. Nu mare.

Însă “potul” cel mare ar fi eurofondurile. În perioada 2014-2020, reforma PAC prevede susținerea “agriculturii cunoașterii” prin alocarea a circa 4,5 miliarde de euro din bugetul cercetării și inovării activității de cercetare agricolă agroalimentară. Or, ASAS are în subordine câteva zeci de unități de cercetare, dezvoltare și inovare.

Cine o să pună mâna pe banii europeni? Ministerul… “ploii” de subvenții în agricultură ar vrea să fie el beneficiarul. „Cele 4 sau 5 miliarde de euro, puse la dispoziție de UE pentru cercetare în 2014, sunt foarte atractive. Personal, mă întreb dacă nu cumva pentru asta s-a creat noul departament de la MADR?” se întreba, pe bună dreptate, un membru al ASAS.

Ca urmare, MADR a început să curteze asiduu ASAS pentru preluarea cercetării agricole. Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a convocat conducerea Academiei la un schimb de opinii pe tema reorganizării activității de cercetare din agricultură.

 

Desființarea institutelor ASAS - cu rol decorativ!

Ce dorește Ministerul Agriculturii? În primul rând, o restructurare în sensul micșorării numărului de unități de cercetare, cu inerenta reducere de personal. Pe acest fond, MADR nu dispune de fonduri de suplimentare a finanțării, așa cum a cerut conducerea ASAS, banii alocați în momentul de față, în jur de vreo 36 milioane de lei, fiind total insuficienți.

Apoi, s-au mai vehiculat următoarele idei: fie să se înființeze un singur institut central, fie să se constituie trei institute mari pe domeniile: vegetal, animal și horticol, care să cuprindă stațiunile de cercetare-dezvoltare. Toate, subordonate MADR, iar ASAS să rămână doar o instituție academică cu rol mai mult... decorativ!

 

Cercetarea nu agreează trecerea la MADR

Discuțiile de la minister au fost “deschise, nu neapărat tensionate și, cu unele excepții, nu categorice!”
Nu același lucru s-a întâmplat în ședința ASAS, în care academicienii Gheorghe Sin, președintele ASAS, și Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, au informat despre conținutul întâlnirii de la sediul MADR.

După cum ne-a relatat Victor Lăcătuș, director științific al ICDLF Vidra, majoritatea șefilor de institute de cercetare-dezvoltare aflate sub egida ASAS, care au luat cuvântul, s-a pronunțat împotriva trecerii structurilor de cercetare în subordinea MADR. În anii trecuți au mai avut o experiență tristă, pe vremea când ministerul tutela cercetarea agricolă.

Potrivit sursei noastre, am spicuit câteva dintre luările de poziție de la ședința ASAS.
Horia Iliescu - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor - NU a fost de acord cu trecerea la MADR, „unde - spune acesta - nu ai cu cine să te înțelegi”;

Marian Bogoescu - Institutul Horting: „NU! Dar este necesară o analiză serioasă. Unele stațiuni de cercetare-dezvoltare s-ar putea transforma în societăți comerciale. Trebuie o negociere diplomatică”.

Mihai Coman Duțu - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni: „NU! Să se lămurească termenii „colaborare/coordonare”, precum și „datorii sau plăți”. Să se actualizeze paragrafele din legile 45/2009 a cercetării din domeniul agricol și 72/2002 a zootehniei”.

Răducu Radu - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas: „NU! Se pot face grupuri operaționale cu asociațiile de producători. Cum s-au promovat de către MA rezultatele cercetării, știut fiind faptul că acesta nu mai are practic nici un organism în acest sens? Este o posibilitate și ca institutele de ramură să se unească cu stațiunile”.

Emilian Negrilă: „NU! Dar să rămânem așa cum suntem acum este nediplomatic. Să căutăm o variantă intermediară. La o eventuală reorganizare/restructurare să ținem cont de viitoarea regionalizare. Concurența de pe piață nu este loială, noi nu facem față firmelor străine. Cadrele noastre considerate mediocre pleacă la firme unde în doi ani devin foarte buni. Cine are sau și-a făcut Controlul intern managerial? Sunt firme de la noi care fac proiecte și cer 14.000 euro!”


În contextul globalizării, restructurarea este benefică

Adrian Turek Rahoveanu - Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală: „NU! Dar o restructurare este benefică. MADR să prezinte o strategie pe baza propunerilor lor de restructurare”.

Marian Verzea - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea: „NU! Cum crede MADR că se poate amesteca în activitatea agricolă care este practic total privată? Implementarea, extensia de fapt, este făcută de către noi, cercetătorii. Nu trebuie acceptată propunerea de a se restructura cercetarea pe anumite domenii. Este foarte periculos în contextul dezvoltării globale viitoare”.

Nicolae Ștefan, președintele secției de Horticultură a ASAS: „NU! Cum se schimbă Guvenul, cum se vine din nou cu restructurarea cercetării. Statul trebuie să aibă control pentru că răspunde de viitor”.

Sorin Claudiu Chiru - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov: „NU! Regionalizarea este viitorul. Trebuie o analiză serioasă a unităților și a restructurării lor pe baze reale. Sunt unități care nu au masă critică. Concentrarea pe platforme de cercetare este benefică”.

Ioan Nicolae Alecu, USAMV București: „MADR s-a săturat să compenseze datoriile. A venit momentul adevărului. Avem un handicap față de sectorul privat în ceea ce privește accesarea fondurilor, subvențiilor UE pentru dotări. Serviciile sunt o mare necesitate. Extensia o face cercetarea, dar fără fonduri. Nu se vrea distrugerea cercetării, se vrea folosirea ei. Să întărim colaborarea; banii de la UE vin pentru performanță și transfer”.

Mihail Dumitru - Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie: „DA! Dar sub coordonarea ASAS”.

 

Concluzii: reforma este necesară, dar nu oricum

În final, dezbaterile de la ASAS au subliniat necesitatea unei reforme structurale, cu fuziuni, cooperări, reconstrucție și revitalizare a întregii activități, cu implementarea de proiecte inovative, în parteneriat cu universitățile și facultățile de profil, dar și cu alte forme asociative ale producătorilor agricoli.

S-a arătat faptul că este nevoie să se acorde o atenție deosebită politicilor agricole, în contextul schimbărilor climatice la nivel global și regional și al celei mai mari amenințări - criza alimentară, care o include și pe cea energetică, și pe cea a apei.

Concluzia finală a formulat-o președintele ASAS, Gheorghe Sin: „Așa cum suntem organizați nu putem merge mai departe. Trebuie făcut ceva. Sunt voci care afirmă că cercetarea mănâncă banii degeaba. Mai avem ce arăta, dar nu pentru mult timp”.


PATRIMONIUL CERCETĂRII AGRICOLE DIN ROMÂNIA

Potrivit Strategiei de cercetare - dezvoltare și de inovare în agricultură și pentru dezvoltarea rurală în perioada 2014-2012, elaborată de Academia Română și de ASAS, sistemul de cercetare agricolă din România are o rețea de 60 unități de cercetare-dezvoltare și inovare de interes public care administrează un patrimoniu funciar de circa 30.000 hectare.

Aceste structuri dețin un patrimoniu genetic ce cuprinde 100 de specii de plante agricole, horticole, pomicole și viticole, floricole, decorative, medicinale și aromatice, un patrimoniu genetic valoros din specii și rase de animale domestice, albine și viermi de mătase și un patrimoniu genetic piscicol format din specii autohtone și alogene dulcicole și salmastre.

La acestea se adaugă o bancă de resurse genetice vegetale și un patrimoniu genetic forestier cu speciile specifice arealului carpato-danubiano-pontic.

Numărul de cercetători activi este de aproximativ 530, ce acoperă toată plaja de profesiuni specifice și conexe domeniului de cercetare agricolă, zootehnică, piscicolă, silvică și de industrie alimentară.
De asemenea, sub egida ASAS funcționează patru institute naționale, 13 institute de ramură și în jur de 40 de stațiuni de cercetare-dezvoltare. 14 stațiuni sunt în proces de desființare, iar pentru alte 10 se duc tratative privind trecerea lor în cadrul sistemului de învățământ superior.

Vizualizat: 713 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?