Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Centru de Economie Montană, unic în Europa de Est

Publicat: 24 februarie 2016 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În luna decembrie 2015, a fost inaugurat singurul Centru de Economie Montană din România și din Europa de Est - CE-MONT Vatra Dornei și cel de-al patrulea din Europa, în vestul continentului existând doar trei astfel de centre, în Portugalia, Franța și Italia. 

Click pe poza pentru galerie!

Cu o suprafață construită de 3.500 mp și dotat cu 12 laboratoare de studii și de cercetare, centrul este rezultatul unui proiect european în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, inițiat de Academia Română, prin Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) “Costin C. Kirițescu”. La evenimentul de inaugurare a Centrului de Economie Montană de la Vatra Dornei au fost prezenți și viitorii beneficiari ai cercetărilor, oameni care locuiesc și activează în zona montană. 

 

Vatra Dornei - pol de excelență al zonei montane 

CE-MONT își propune să previzioneze schimbările importante din zona montană, aducându-și contribuiția în demersurile de a programa și fundamenta anumite strategii și politici destinate valorificării superioare și durabile a resurselor zonei montane. ”Prezența CE-MONT va dinamiza activitățile celorlalte instituții/organizații din zonă, împreună cu care se creează un «pol de excelență montan» regional, național și nu numai. Intră în calcul și dezvoltarea de relații de colaborare cu asociații internaționale cu activități specifice pentru dezvoltarea agro-rurală montană, ca Euromontana, Asociația Europeană a Aleșilor Munților, Parteneriatul Montan Internațional. CE-MONT a început și va continua crearea de legături cu întreprinderi din sectoarele agro-alimentar, forestier, turism ș.a.m.d. și va contribui la crearea și dezvoltarea asociațiilor cooperatiste, în scopul promovării inovării în cadrul întreprinderilor care produc valoare adăugată. CE-MONT va trebui să fie un colaborator util pentru factorul decizional. Prin suma activităților prevăzute, CE-MONT va contribui la creșterea competitivității INCE prin cercetări fundamentale, organizare și management performant, cu sporirea eficienței studiilor și cercetărilor pentru economia zonelor de munte la nivelul cerințelor Uniunii Europene“, a menționat Radu Rey, cel mai recunoscut promotor al zonelor montane din România și inițiator al acestui proiect. 

 

Exemplu de bune practici în domeniul energiei regenerabile 

Directorul proiectului, Dănuț Gâțan, a precizat că în această nouă instituție vor activa peste 30 de cercetători. Este nevoie de 36 de cercetători în diverse domenii, de la zootehnie, agricultură, silvicultură, economie agrară, până la etnografie și folclor, dar este nevoie și de personal auxiliar. 

CE-MONT Vatra Dornei prezintă și un exemplu de bune practici în domeniul energiei regenerabile și va funcționa ca un centru de cercetări în domeniul economiei montane, care face economie financiară. “Sigur, economia montană este foarte diversă, de aceea și profilul cercetărilor și al cercetătorilor este foarte diversificat. Dar, deoarece este un centru de economie, vor fi dominante cercetările cu caracter economic. De asemenea, ne vor interesa și tematicile din domeniul utilizării energiei regenerabile. Prin însăși construcția nouă în care se va desfășura activitatea CE-MONT, am încercat să facem și o demonstrație practică în acest sens. Mai exact, institutul este echipat cu un fel de mix de sisteme care asigură funcționalitatea din punct de vedere energetic, pe lângă sistemele clasice existând și cele care utilizează energia verde, panouri fotovoltaice, panouri solare, pompe de căldură”, explica Dănuț Gâțan. 

Carpații României se numără printre marii masivi ai Europei, ocupând aproximativ 72.000 kmp, ceea ce reprezintă peste 30% din teritoriul țării, 20% din total populație. În cele peste 650 de unități administrative există aproximativ opt sute de mii de ferme familiale de dimensiuni mici și medii, pe aproximativ trei milioane hectare de terenuri agricole și patru milioane hectare de fond forestier, peste 2,1 milioane de hectare fiind ocupate cu pășuni și fânețe. 

Potrivit profesorului Radu Rey, până în 1990 nu au existat condiții favorabile efectuării de cercetări în domeniile specifice socio-economiei montane, fiind aproape inexistent învățământul adaptat nevoilor și realităților din comunitățile rurale montane. “În mare măsură, situația este similară și astăzi, efectele negative manifestându-se prin slabe competențe, capacități limitate de inovare, atât în sectorul zootehnic, cât și în agricultura montană ori în turism și agroturism. Se poate discuta despre rămâneri în urmă păguboase și chiar periculoase, dacă avem în vedere și exodul populației din zonele montane. Tocmai de aceea, evoluția societății din ultimul secol, schimbările climatice, sporirea interesului pentru hrană de calitate, energiile regenerabile, conservarea biodiversității și a tradițiilor economico-socio-culturale specifice au determinat și o sporire a nevoii de cunoaștere a fenomenelor complexe din zona de munte, a relației om-natură în spațiul montan. Iată câteva dintre motivațiile apariției CE-MONT!”, spunea Radu Rey. 

 

În viitor, o Universitate Montană...

Ca o dovadă a importanței zonei montane și a complexității problematicilor specifice, unele încă neaflându-și rezolvarea, la Vatra Dornei există, în structura MADR, alte instituții dedicate muntelui, precum Agenția Națională a Zonei Montane din România, centru reînființat după 20 de ani de funcționare și după alți 3-4 ani de dispariție, CEFIDEC Vatra Dornei (Centrul de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați), precum și Federația Agricultorilor de Munte ”Dorna”. “Noi nu ne propunem să desfășurăm în cadrul CE-MONT cercetări care să rămână în sertare. Noi vrem să producem cercetări și proiecte de folos în primul rând pentru oamenii din zona de munte, cei cărora ne adresăm, de fapt. Desigur că aceste cercetări sunt la fel de utile și celor care decid politicile montane, care trebuie să fie cât mai corecte și mai profitabile tot pentru locuitorii muntelui, atâția câți au mai rămas. Pentru acest lucru, vom colabora cu instituțiile deja existente în oraș și, iată, acum cred că putem vorbi despre Vatra Dornei ca despre un pol al muntelui din România. Aceasta, deoarece avem infrastructura, avem resursele, sperăm să aducem și resursa umană, astfel încât să vedem că nu există inflație de instituții, ci există sursă profesionistă de soluții pe termen scurt, mediu și lung, pentru dezvoltarea zonelor montane din întreaga Românie”, preciza directorul proiectului. 

O altă latură esențială este și aceea didactic-educativă. “Nu doar că avem acest amfiteatru cu peste 400 de locuri, excelent pentru cursuri și instruiri. Am gândit să creăm o așa-zisă Universitate Montană, fiindcă deschidem ușile și pentru colaborări cu universitățile interesate, din țară, dar și din străinătate. Deja, primii studenți care ne vor trece pragul acum, în iarna 2016, sunt din Franța. Dar, dincolo de practica studenților și de transferul de cunoștințe către aceștia, oricine din economia reală, dacă este interesat, de exemplu, de promovarea vreunui proiect de dezvoltare, de inovare în zona montană, trebuie să știe că ușile instituției, cu tot cu Biblioteca Montană, sunt deschise”, încheia Dănuț Gâțan. 

 

Petronela COTEA MIHAI

redactor Radio România Iași

 

 

OBIECTIVE PRIORITARE 

Inventarierea competențelor, a resurselor montane neagricole valorificabile durabil și potențial generatoare de noi locuri de muncă; studierea potențialului, a efectelor economice și a limitelor dezvoltării turismului rural și a agroturismului montan în corelare cu efectele asupra stabilirii aici a generațiilor tinere; studierea comparată, la nivelul țărilor cu munți din UE, a formelor de instruire profesională din ruralul montan, selectarea și adaptarea la specificul, realitățile și etapa de dezvoltare a ruralului montan românesc; difuzarea largă și constantă a cunoștințelor privind specificitatea economică, restricțiile și oportunitățile rurale montane; dezvoltarea legăturilor științifice ale INCE și Academiei Române pentru tematica cercetării consacrate zonelor montane la nivel internațional, prin crearea unei ”Universități Montane” est-europene, cu profil aplicativ, pentru masteranzi, doctoranzi și cercetători - toate acestea sunt alte câteva ținte cheie ale nou-înființatului Centru de Economie Montană CE-MONT Vatra Dornei.

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.3(164) 15-29 februarie 2016

Vizualizat: 556 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?